Proiectul bugetului de stat pe 2010: România, ţara bunului plac, în care guvernul ne îndeamnă să furăm

În proiectul de buget de stat pentru anul 2010, apărut cu foarte multă întârziere (trebuia prezentat până la 10 octombrie 2009 în parlament, iar guvernul Boc a fost demis prin moţiune de cenzură abia la 13 octombrie 2009), apare o aberaţie imensă: bugetarii care au câştigat procese cu statul pentru drepturi salariale nu-şi vor recupera banii înainte de 1 iulie 2010. O decizie administrativă arbitrară şi abuzivă, care contrazice pricipiile justiţiei într-un stat de drept. Dacă guvernul României are un astfel de comportament, atunci nu ar trebui să ne mai mirăm că în ţara asta se fură pe rupte. Dacă statul fură, pentru că nu se poate numi altfel atitudinea respectivă, de ce s-ar feri şi cetăţenii acelui stat să fure? Cu alte cuvinte, guvernul Boc încurajează furtul ca politică de stat.

Read more...

Bogdan Aurescu, un pion căzut pradă jocului politic

Diplomatul de excepţie, Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a căzut pradă jocurilor politice ale PD-L. Prezent pe lista guvernelor premierilor desemnaţi Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă, el a fost folosit exclusiv ca element de imagine folosit de Traian Băsescu şi partidul său de suflet şi manevră pentru a da un plus de credibilitate acelor liste. De altminteri, clasa politică este unanimă în a aprecia calităţile profesionale excepţionale ale lui Bogdan Aurescu. Mai mult decât atât, Traian Băsescu a avut tupeul să folosească succesul echipei conduse de Bogdan Aurescu în procesul contra Ucrainei privind delimitarea platoului continental al Mării Negre, afirmând că suprafaţa României s-a mărit cu 9.700 kmp în mandatul său. Desigur, lucrurile nu stau chiar aşa, fiind vorba doar de drepturi economice exclusive asupra acelei zone.

După ce a apărut şi pe lista noului guvern Boc, când lucrurile au luat o turnură mult mai politizată, Traian Băsescu se dispensează de Bogdan Aurescu, preferându-l în locul lui pe Theodor Baconschi, ambasadorul României în Franţa. Personajul Baconschi este unul extrem de controversat. Redau mai jos motivele controverselor:

1. În 2007, a fost subiectul unui scandal diplomatico-sexual, privind-o pe Manuela Vulpe, în acea vreme ambasador al României în Mexic, căreia un binevoitor i-a publicat corespondenţa pe e-mail, din care rezulta că ar fi avut relaţii "neprincipiale" cu Theodor Baconschi, consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu în acea vreme, şi Dorin Marian, fost şef al cancelariei primului ministru. Detalii aici, aici şi aici.

2. Implicarea sa în contractul dubios de publicitate cu ziarul Le Figaro, încheiat de către ministerul condus de Elena Udrea, în noiembrie 2008. Detalii aici şi aici.

3. Scandalul votării la secţia specială de la Paris, la alegerile prezidenţiale din 6 decembrie 2009, unde au reuşi să voteze circa 3.800 persoane, în condiţiile în care la o secţie specială transparentă, cum a fost cea de la Gara de Nord, nu au reuşit să voteze mai mult de 700 persoane.

Traian Băsescu a devenit foarte sensibil la românii din diasporă, de când aceştia au răsturnat soarta votului de la alegerile prezidenţiale. Cum la secţiile din străinătate lucrurile nu au fost deloc transparent şi au devenit chiar dubioase, probabil că Băsescu se simte obligat să recompenseze responsabilii a ceea ce s-a întâmplat acolo. Unul dintre ei este Theodor Baconschi.

Read more...

Posibila listă a cabinetului Boc

După toate aparenţele, lista miniştrilor din noul cabinet Boc ar fi următoarea:

• Vicepremier: Marko Bela, UDMR
  
• Ministrul Administraţiei şi Internelor: Vasile Blaga, PD-L
  
• Ministrul Economiei şi Comerţului: Adriean Videanu, PD-L
  
• Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii: Radu Berceanu, PD-L
• Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: Elena Udrea, PD-L
  
• Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional: Kelemen Hunor, UDMR
  
• Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Marian Sârbu, PSD, sau Mihai Şeitan
• Ministrul Agriculturii: Orest Onofrei, PD-L
  
• Ministrul Sănătăţii:Cseke Attila, UDMR, senator de Bihor
  
• Ministrul Educaţiei: Petru Daniel Funeriu, PD-L
• Ministrul Mediului: Korodi Attila, UDMR
  
• Ministrrul Comunicaţiilor: Gabriel Sandu, PD-L (?)
• Ministrul Finanţelor Publice: Sebastian Vlădescu, PNL
• Ministrul Apărării: Gabriel Oprea, independent (?)
• Ministrul Justiţiei: Cătălin Predoiu, independent, fost PNL
  
• Ministrul Afacerilor Externe: Bogdan Aurescu, independent
  

Cezar Preda, vicepreşedinte şi deputat PD-L, citat de Hotnews.ro, a declarat: "Dacă echipa de negociere s-a dus cu gândul să păstreze pentru fiecare câte un minister şi să dea Ministerul Culturii şi Cultelor UDMR-ului, atunci a făcut una dintre cele mai mari greşeli politice din ultimii ani (...) Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional nu poate face obiectul de negociere a PD-L cu UDMR. Ministerul trebuie să fie responsabilitatea Partidului Democrat Liberal pentru că ne-am asumat un parteneriat social cu Biserica (...) PD-L va deconta pe termen mediu si lung decizia de a da Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional UDMR-ului".

Read more...

Liberalul Sebastian Vlădescu ar fi acceptat portofoliul finanţelor publice în noul guvern Boc

După cum anunţă Mediafax, liberalul Sebastian Vlădescu ar fi acceptat propunerea primului ministru desemnat, Emil Boc, de a face parte din viitorul guvern. Sebastian Vlădescu a fost ministrul finanţelor publice în guvernul Tăriceanu, din august 2005 până în aprilie 2007, când a devenit secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, şase luni mai târziu fiind eliberat din funcţie la cerere. El a fost secretar de stat la Finanţe şi în 2000. Vlădescu a fost negociatorul şef din partea României la privatizarea fabricii de automobile de la Craiova.

Se pare că acestă chestiune a fost tranşată vineri, într-o convorbire cu Emil Boc la Palatul Victoria, când PD-L spera să coopteze PNL la guvern. După cum scrie Dan Popa pe blogul lui, întrebat fiind dacă va fi ministru în cabinetul Boc, Sebastian Vlădescu a răspuns sec: "Mă duc să schiez acum. Discutăm de luni încolo."

Vlădescu este adept al renunţării la impozitul minim, fiind de părere că nu aduce prea mulţi bani la bugetul de stat. Despre opiniile sale despre ceea ce ar trebui făcut în perioada următoare: "Statul poate reduce repede cheltuielile salariale, care reprezintă acum în jur de 8% din PIB faţă de 6-7% în ţările dezvoltate. Numai că acest fapt poate fi dureros, deoarece poate atrage după sine o scădere a veniturilor salariaţilor bugetari sau o reducere a numărului acestora. De asemenea, statul poate reduce cheltuielile materiale. În sistemul bugetar e o mare risipă cu acestea. Aici e vorba şi de banii pe care statul îi direcţionează către bugetele locale şi sunt în multe cazuri prost cheltuiţi. Dacă aş folosi o formulă jurnalistică, aş spune că dacă s-ar fura mai puţin cu banii pe care îi are statul s-ar putea face mai multe lucruri, inclusiv reducerea CAS ar fi posibilă", a declarat Vlădescu.

Această posibilă numire a lui Sebastian Vlădescu ca ministru, corelată cu propunerea făcută de Traian Băsescu în timpul consultărilor cu partidele politice de acum două zile de a-l avea pe Marian Sârbu de la PSD ca ministru al muncii, sugerează atât ideea unor racolări continue la PD-L, cât şi oferirea unei aparenţe de guvern de uniune naţională.

Marian Sârbu a afirmat că le va propune membrilor Comitetului Executiv Naţional să fie de acord cu participarea la guvernare, într-o formulă limitată, el făcând trimitere la propunerea pe care premierul desemnat Emil Boc i-a făcut-o joi, de a asigura în continuare conducerea Ministerului Muncii.

"Cred că situaţia actuală dificilă dn punct de vedere economic şi social nu ne permite să fim doar spectatori. A crede că actualul guvern care îşi va asuma guvernarea în această perioadă dificilă va fi singurul responsabil, iar PSD va tropăi în Parlament de fericire este o iluzie politică", a spus Sârbu, citat de Mediafax.

Read more...

Independenţii fugarului Gabriel Oprea se înmulţesc, spre bucuria PD-L

Astăzi s-au mai adăugat trei dezertori din PSD şi PNL către tabăra independenţilor conduşi de Gabriel Oprea: Laurenţiu Chirvăsuţă, senator PSD, Sorin Chivu, senator PSD, şi Vasile Nedelcu, senator PNL. Ei se adaugă celor doi deputaţi fugari din PSD de ieri: Răzvan Turea şi Gabriel Tiţa Nicolescu.

Dacă toţi aceştia se vor orienta către PD-L, ceea ce este extrem de probabil, partidul lui Băsescu ar putea obţine investitura guvernului şi fără sprijinul liberalilor, beneficiind de majoritatea de 236 de voturi în parlament.

Prin dezertarea celor cinci parlamentari, PD-L (167 de parlamentari) a devenit mai relaxat în negocierile pentru formarea guvernului, având, împreună cu UDMR (31 de parlamentari), independenţi (23 de parlamentari) şi minorităţi (18 parlamentari), 239 de voturi, cu trei mai multe peste minimul necesar pentru a putea trece un guvern fără PNL prin parlament.

Numai că o astfel de guvernare nu ar fi deloc confortabilă. Chiar dacă guvernul va trece la investitură, ceea ce se va întâmpla ulterior ar putea să fie balet pe sârmă. În defavoarea măsurilor economice urgente de care avem nevoie.

Aceste dezertări vor mări aroganţa PD-L, care se simte pe val şi va refuza să facă concesii PNL.

Read more...

Compromisul Curţii Constituţionale

Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale de a-l valida pe Traian Băsescu drept câştigător al alegerilor prezidenţiale din România constituie un jalnic compromis. Curtea nu a vrut să meargă până la capăt. Dintre cererile PSD, nu analizat decât una, respectiv cea legată de voturile anulate. Efortul făcut de Biroul Electoral Central şi de cele judeţene a condus la 2.247 voturi valabil exprimate dintre cele considerate nule, dintre acestea 1.260 fiind în favoarea lui Traian Băsescu, iar 987 de voturi fiind pentru Mircea Geoană. Numai că acest lucru nu este relevant pe deplin. Curtea Constituţională a preferat să lase lucrurile aşa şi nu a mers mai departe, la analiza celorlalte tipuri de nereguli, multe dintre ele fiind chiar fraude.

S-a adus în aceste zile argumentul că anularea alegerilor ar constitui o notă foarte proastă pentru România. Nicidecum. În ultimii, ani în ţările Uniunii Europene au fost mai multe cazuri în care diverse tipuri de alegeri au fost anulate. Ultimul exemplu este din Franţa. Numai că altele au fost, probabil, motivele acestei decizii. Se pare că mai mulţi judecători ai Curţii sunt persoane şantajabile. Probabil că la adresa lor au fost exercitate presiuni imense. S-a căutat o formulă de compromis care să dea aparenţa unei onorabilităţi deciziei luate astăzi.

Traian Băsescu îşi va începe un nou mandat cu o umbră de suspiciune imensă care va plana deasupra mandatului de cinci ani. Nu pare, însă, să-i pese...

Read more...

Traian Băsescu încearcă să-l convingă pe Mugur Isărescu să devină prim-ministru

În ediţia sa electronică, ziarul Gândul dă următoarea ştire, datată 11 decembrie 2009, adică mâine: "Mugur Isărescu este în continuare prima opţiune de premier a preşedintelui Traian Băsescu, deşi guvernatorul BNR a trasmis deja semnale publice de refuz. Surse din PD-L ne-au declarat că şeful statului încearcă să-l convingă pe Isărescu să accepte, oferindu-i garanţia unei perioade în care să-şi păstreze şi postul de la Banca Naţională, aşa cum s-a întâmplat în perioda 1999 - 2000, când acesta a condus guvernul CDR. Sursele citate ne-au spus că, la rândul său, guvernatorul, dacă va fi convins să ia măcar în considerare oferta, ar dori să aibă în spate un guvern politic puternic, format nu doar din PD-L şi UDMR, ci şi din alte partide, fie PNL, fie PSD."

Tot Gândul scrie în ediţia de astăzi că Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a menţionat trei motive pentru care Mugur Isărescu nu ar accepta să devină premier:
- nu mai e tânăr (Isărescu apreciază că vârsta optimă pentru noul prim-ministru este de 50 de ani);
- este independent, nu are în spate un partid puternic şi, implicit, o susţinere politică solidă;
- criza economică (guvernatorul crede că este mult mai eficient să rămână la conducerea Băncii Naţionale, "frontul BNR" urmând să fie cel mai important în bătălia cu situaţia economică gravă).

Zilele următoare ne vor arăta care dintre ştiri se confirmă.

Read more...

Gabriel Oprea îşi face partid

"Constatăm că se face tot mai acut simţită necesitatea de a aduce pe scena politică românească o formaţiune politică nouă, de centru, o formaţiune politică a stabilităţii naţionale care să se situeze deasupra tuturor intereselor politice, Uniunea Naţională pentru Progresul României", declară Gabriel Oprea, lider coordonator al grupurilor parlamentare de independenţi, într-un comunicat citat de Mediafax.

Comunicatul constată "foarte multă confuzie în politică, multe interese de grup şi de partid, din partea tuturor formaţiunilor politice, când singurul interes ar trebui să fie acela de a acţiona spre binele românilor, de a crea cadrul politic şi stabilitatea necesare pentru ca România să depăşească rapid criza economică."

"La 6 decembrie 2009, România şi-a ales preşedintele. Românii au votat şi au decis să-i acorde lui Traian Băsescu încă un mandat legitim de preşedinte, în urma unui proces electoral desfăşurat potrivit tuturor prevederilor legale şi constituţionale", se arată în comunicat, care mai menţionează că, pentru monitorizarea alegerilor prezidenţiale, Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului a trimis în România o misiune de observare formată din experţi internaţionali, iar aceasta a apreciat, prin vocea şefului misiunii în România, expertul rus Vadim Jdanovici, că alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat în conformitate cu reglementările OSCE.

Reamintesc că Oprea figurează pe lista Cabinetului propus de premierul desemnat Liviu Negoiţă, ca ministru al Administraţiei şi Internelor, şi a mai deţinut funcţia de ministru de Interne în mandatul lui Emil Boc, în perioada 22 decembrie 2008 - 12 ianuarie 2009, în urma retragerii sprijinului politic de câtre PSD acesta dându-şi demisia din funcţie. PSD i-a retras sprijinul politic întrucât nu s-a consultat cu partidul la numirea secretarilor de stat, inclusiv la a lui Virgil Ardelean la DGIPI. Ulterior, Oprea a demisionat din PSD.

Personaj făcut general la apelul de seară, cum se spunea acum mai bine de 20 de ani, Gabriel Oprea este prototipul arivistului de profesie.

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009, turul al doilea: rezultate parţiale ora 14

După numărarea a 99,95% din rezultatele transmise de secţiile de votare, BEC a anunţat următoarele rezultate:

• Traian Băsescu - 50,33%
• Mircea Geoană - 49,67%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009, turul al doilea: rezultate parţiale ora 10

După numărarea a 99,13% din rezultatele transmise de secţiile de votare, BEC a anunţat următoarele rezultate:

• Traian Băsescu - 50,37%
• Mircea Geoană - 49,63%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009, turul al doilea: rezultate parţiale ora 8

După numărarea a 95,40% din rezultatele transmise de secţiile de votare, BEC a anunţat următoarele rezultate:

• Traian Băsescu - 50,43%
• Mircea Geoană - 49,57%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009, turul al doilea: rezultate exit-poll-uri

Ora 10 (prezenţa la vot 7,52%, faţă de 6,17% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

CCSB:
Mircea Geoană – 53%
Traian Băsescu – 47%

INSOMAR:
Mircea Geoană – 53,7%
Traian Băsescu – 46,3%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 50,5%
Traian Băsescu – 49,5%

Ora 13 (prezenţa la vot 24,01%, faţă de 20,96% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Mircea Geoană – 52,3%
Traian Băsescu – 47,7%

CURS:
Mircea Geoană – 52%
Traian Băsescu – 48%

CCSB:
Mircea Geoană – 52%
Traian Băsescu – 48%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 50,1%
Traian Băsescu – 49,9%

Ora 16 (prezenţa la vot 40,10%, faţă de 36,19% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Mircea Geoană – 51,6%
Traian Băsescu – 48,4%

CURS:
Mircea Geoană – 51,5%
Traian Băsescu – 48,5%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 50,4%
Traian Băsescu – 49,6%

Ora 19 (prezenţa la vot 53,51%, faţă de 49,97% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Mircea Geoană – 51,6%
Traian Băsescu – 48,4%

CCSB:
Mircea Geoană – 51,2%
Traian Băsescu – 48,8%

CURS:
Mircea Geoană – 50,8%
Traian Băsescu – 49,2%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 50%
Traian Băsescu – 50%

Ora 21 (prezenţa la vot 56,99%, faţă de 53,52% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Mircea Geoană – 51,2%
Traian Băsescu – 48,8%

CCSB:
Mircea Geoană – 51%
Traian Băsescu – 49%

CURS:
Mircea Geoană – 50,7%
Traian Băsescu – 49,3%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 49,6%
Traian Băsescu – 50,4%

Read more...

Meciul Geoană-Băsescu la casele de pariuri

Acum mai bine de o săptămână, mai precis pe 27 noiembrie 2009, pe situl de pariuri sportive gamebookers.com, imaginea o puteţi vedea aici, cotele celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale erau: Mircea Geoană - 1,3 şi Traian Băsescu - 3,2. Acest lucru însemna că pariorii considerau că Mircea Geoană ar fi luat 71,2% şi Traian Băsescu 28,9%.

În momentul în care scriu aceste rânduri, cotele sunt: Mircea Geoană - 1,65 şi Traian Băsescu - 2, după cum se poate vedea în imaginea de mai jos (click pe imagine pentru mărire). În termeni de procente, ar însemna Mircea Geoană - 54,8% şi Traian Băsescu - 45,2%.



În ciuda aproximaţiei acestor aprecieri, ele pot surprinde o tendinţă. Modificarea masivă a cotelor de pariuri poate fi un rezultat al dezbaterii televizate de joi seara, 3 decembrie 2009. Se pare că românii au fost mai sensibili la faptul că Geoană s-a întâlnit cu Sorin Ovidiu Vântu în preziua dezbaterii decât de faptul că Băsescu a refuzat să jure că nu l-a lovit pe copilul prezent la mitingul electoral din 2004. Deşi Geoană a calificat acea întâlnire drept un mic risc de natură electorală, se vede că a fost o greşeală politică majoră. Totuşi, Geoană îl devansează pe Băsescu.

Read more...

Numărătoarea inversă

După o campanie electorală îngrozitoare, peste România s-a aşternut un pic de normalitate. Probabil că mulţi dintre noi răsuflă uşuraţi. A fost o luptă politică murdară, care continuă şi astăzi pe Internet. Siturile sunt pline de bannere electorale de la virale până la directe de-a dreptul.

Read more...

Au candidaţii la preşedinţie viziune economică?

Iată că turul al doilea al alegerilor prezidenţiale se apropie cu repeziciune. După o campanie furibundă, presărată cu mahalagisme, atacuri la persoană şi limbaj suburban, începem să ne punem întrebări în legătură cu viziunea candidaţilor, în special economică, dată fiind criza severă pe care o traversăm.

Desigur, atribuţiile prezidenţiale în domeniul economiei sunt limitate, dar, prin influenţa pe care o poate exercita preşedintele, o viziune economică este absolut necesară.

Cei trei candidaţi nu au reuşit să creioneze vreo viziune economică coerentă şi fundamentată.

Traian Băsescu, care s-a dat în stambă în nenumărate rânduri prin părerile sale jalnice în domeniul economic (dobânzi, politică monetară, agricultură, etc.), nici nu s-a silit prea tare să reflecteze la o viziune economică. A preferat să dea a se înţelege că va continua politica economică dusă de guvernul Boc, o politică literalmente catastrofală, dată fiind apropierea sa de partidul condus de Emil Boc şi preferinţa sa ca, în orice guvern, acest partid să fie vioara întâi.

Mircea Geoană, deţinător al unui doctorat în economie, a preferat mesaje economice de stânga, privind mărirea pensiilor, menţinerea bugetarilor pe posturi, scădera contribuţiilor sociale şi altele asemenea, dar şi renunţarea la impozitul forfetar şi introducerea impozitului progresiv. Desigur, Mircea Geoană nu numai că a omis să menţioneze sursele pentru măsurile sale de stânga, dar nici nu a găsit cu cale să sugereze o viziune economică pentru ieşirea din criză.

Crin Antonescu a încercat să fie original, prin adoptarea unor măsuri ca renunţarea la impozitul forfetar, menţinerea cotei unice şi micşorarea acesteia la 10%, reducerea contribuţiilor sociale. Nici el nu a reuşit să dea o imagine coerentă a concepţiilor economice ale echipei sale şi nu a indicat sursele prin care s-ar acoperi asemenea măsuri.

Este regretabil şi iresponsabil faptul că problemele economice nu şi-au găsit locul în această campanie electorală şi, când au fost amintite, nu erau decât populism electoral.

Din păcate, perioada care urmează va fi extrem de dificilă pentru România şi, indiferent cine va ajuge preşedinte, nu se întrevăd semne ale unei abordări coerente a crizei.

Printre temele care ar fi trebuit abordate, se numără: cum se va realiza reducerea bugetară de 10% în 2010, modalităţile de îndeplini criteriile nominale de convergenţă pentru aderarea la zona euro, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor comunitare.

Read more...

Din dezbaterea Mircea Geoană-Traian Băsescu, a câştigat Crin Antonescu

Ambii candidaţi la preşedinţie au avut de pierdut din dezbaterea televizată de aseară. Presa a fost astăzi plină de comentarii şi analize. Din toată această dezbatere, a câştigat în mod clar Crin Antonescu.

În primul rând, mulţi regretă că nu l-au votat în primul tur. Era singurul dintre cei trei candidaţi care contau care aducea un aer proaspăt şi o altă viziune de politician. A fost, de asemenea, singurul care a reuşi să depăşească scorul realizat de partidul său la alegerile parlamentare şi europarlamentare.

În al doilea rând, devine din ce în ce mai clar faptul că PNL devine arbitrul vieţii politice din România pentru perioada care a mai rămas până la viitoarele alegeri parlamentare, din toamna lui 2012.

În al treilea rând, dintre cei trei, Crin Antonescu a fost singurul care şi-a păstrat nepătată reputaţia politică, pe când ceilalţi doi au reuşi să se compromită prin dezbaterea de aseară. Mircea Geoană prin vizitarea lui Sorin Ovidiu Vântu în noapte precedentă dezbaterii, o gafă politică de mari proporţii, indiferent de scenariul care a declanşat-o, şi Traian Băsescu prin minciuna ieşită la iveală în legătură cu lovirea copilului la mitingul electoral din 2004.

Read more...

Minciuna lui Băsescu

Acum câteva minute, în dezbaterea finală Mircea Geoană - Traian Băsescu pentru alegerile prezidenţiale din 6 decembrie 2009, Robert Turcescu, moderatorul întâlnirii, a oferit câte o Biblie celor doi candidaţi. Pus să jure cu mâna pe Biblie că nu l-a lovit pe copilul de la mitingul din 2004, el a spus: "Jur că nu l-am lovit în plex cu pumnul şi nu l-am lovit în faţă cu pumnul." Nu a jurat că nu l-a lovit, pur şi simplu. Dacă se va face o expertiză a imaginilor care îi va fi defavorabilă va zice că l-a lovit cu palma în bărbie, deci că n-a jurat strâmb.

Read more...

S-a împrietenit Băsescu cu câinii în campania electorală?

Fotografie luată acum două seri, undeva în Bucureşti. Click pe fotografie pentru mărire.

Read more...

La mulţi ani, România! Chiar şi fără proiect!

Iată că au trecut deja 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi ne aflăm nu foarte departe de acel moment. Desigur, au existat multe realizări în această perioadă, am fost declaraţi, cu chiu, cu vai, economie de piaţă funcţională, am parcurs etapele de liberalizare valutară, am fost primiţi în NATO şi în Uniunea Europeană, însă, ca mentalităţi, nu am avansat prea mult în direcţia bună. În schimb, am avansat în direcţia proastă. Mitocănia, cultul banilor, lipsa oricărei ierarhii valorice, manelele sunt câteva dintre domeniile noastre de regres.

Cel mai important este faptul că nu avem un proiect denumit România. Unul consistent şi coerent, căruia să-i subordonăm energiile naţionale. La noi, totul se face pe picior, pe termen foarte scurt. Avem o clasă politică dedicată îmbogăţirii pe seama susrselor de stat şi mitocăniei specifice omului sărac ajuns bogat şi cu putere. Clasă politică tributară ciclurilor electorale şi nicidecum servirii cetăţeanului.

Actualele alegeri prezidenţiale nu promit nici ele prea mult. Indiferent care va fi rezultatul lor, nu o vom duce cu mult mai bine. Obligaţiile faţă de clientela politică nu au cum să ne garanteze nimic bun.

Cu siguranţă, lucrurile se vor schimba, dar asta va cere mult timp.

La mulţi ani, România, chiar şi fără proiect, deocamdată!

Read more...

Afişe electorale anti-PSD în Bucureşti

Am văzut azi în oraş afişe electorale anti-PSD, pe care apar fotografiile lui Mircea Geoană, Ion Iliescu, Marean Vanghelie, Viorel Hrebenciuc, Adrian Năstase, Sorin Ovidiu Vântu şi Dan Voiculescu. În dreptul numelui fiecăruia, apare menţiunea "preşedinte". Presupun că au fost comandate de ceva vreme, întrucât nu cred că un astfel de afiş se face peste noapte. Pe lângă sigla alianţei PSD+PC, este preluată fidel grafica anunţurilor autentice.



Sursa fotografiei: inconstantin.ro.

Read more...

Cum văd pedeleii noua alianţă :)

Tocmai am primit pe e-mail poza de mai jos. Click pe fotografie pentru mărire.

Read more...

Vulpea disperată Băsescu zice că strugurii sunt acri

După ce a tentat o apropiere de liberali, zicând imediat după terminarea primului tur al alegerilor prezidenţiale că este o victorie a dreptei (nu este prima oară când o spune), Traian Băsescu, văzând că se prefigurează o susţinere a lui Mircea Geoană în turul al doilea de către PNL, disperat fiind de izolarea în care se află, împreună cu partidul său de suflet, a declarat că nu va încerca nicio negociere cu partidele politice pentru susţinere. De parcă vreun partid, în afară de PD-L, ar fi avut această intenţie. Şi cum bine îi stă cu tendinţe gen Hugo Chavez, s-a erijat în partenerul poporului român împotriva mogulilor, făcând parte din coaliţia Grivco. Îi par acri strugurii domnului preşedinte, iar calităţile sale de vulpe, cu abilităţi politice incontestabile, par a nu mai funcţiona în condiţii de izolare pe scena politică.

Traian Băsescu plăteşte astfel preţul pentru atitudinea sa arogantă, mai arogantă decât ce a lui Adrian Năstase la vremea lui, transformată încet-încet în paranoia. A reuşit să se certe cu toată lumea, partide politice, sindicate, categorii profesionale. Acum vine drept cavaler singuratic, unic apărător al dreptăţii şi singur aliat al poporului român. Băsescu devine rudimentar, patetic şi comunistoid. Animalul politic din el, orbit de paranoia, nu a mai avut răbdarea să evalueze atent şansele politice proprii şi ale partidului său şi recurge la acţiuni disperate. Preţul mare pe care îl va plăti este pe măsura răului pe care l-a făcut.

Iar dintre toate relele ce i se pot atribui, probabil că cel mai mare este acela de a fi lăsat România fără guvern în momente de acută criză economică, ceea ce ne va costa. Bani.

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009: rezultate parţiale ora 20

După numărarea a 99,81% din rezultatele transmise de secţiile de votare, procentele sunt:

• Traian Băsescu - 32,43%
• Mircea Geoană - 31,16%
• Crin Antonescu - 20,02%
• Corneliu Vadim Tudor - 5,55%
• Hunor Kelemen - 3,84%
• Sorin Oprescu - 3,18%
• George Becali - 1,91%
• Remus Cernea - 0,62%
• Constantin Rotaru - 0,45%
• Eduard Manole - 0,35%
• Ovidiu Iane - 0,23%
• Constantin Ninel Potârcă - 0,21%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009: rezultate parţiale ora 17

După numărarea a 96,55% din rezultatele transmise de secţiile de votare, procentele sunt:

• Traian Băsescu - 32,52%
• Mircea Geoană - 30,77%
• Crin Antonescu - 20,13%
• Corneliu Vadim Tudor - 5,52%
• Hunor Kelemen - 4,03%
• Sorin Oprescu - 3,21%
• George Becali - 1,90%
• Remus Cernea - 0,62%
• Constantin Rotaru - 0,44%
• Eduard Manole - 0,35%
• Ovidiu Iane - 0,23%
• Constantin Ninel Potârcă - 0,22%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009: rezultate parţiale ora 14

După numărarea a 85,88% din rezultatele transmise de secţiile de votare, procentele sunt:

• Traian Băsescu - 32,74%
• Mircea Geoană - 30,16%
• Crin Antonescu - 20,24%
• Corneliu Vadim Tudor - 5,47%
• Hunor Kelemen - 4,33%
• Sorin Oprescu - 3,26%
• George Becali - 1,87%
• Remus Cernea - 0,63%
• Constantin Rotaru - 0,44%
• Eduard Manole - 0,35%
• Ovidiu Iane - 0,23%
• Constantin Ninel Potârcă - 0,21%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009: rezultate parţiale ora 11

După numărarea a 74,14% din rezultatele transmise de secţiile de votare, procentele sunt:

• Traian Băsescu - 32,84%
• Mircea Geoană - 29,82%
• Crin Antonescu - 20,35%
• Corneliu Vadim Tudor - 5,39%
• Hunor Kelemen - 4,44%
• Sorin Oprescu - 3,32%
• George Becali - 1,87%
• Remus Cernea - 0,64%
• Constantin Rotaru - 0,43%
• Eduard Manole - 0,36%
• Ovidiu Iane - 0,23%
• Constantin Ninel Potârcă - 0,21%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009: rezultate parţiale ora 8

După numărarea a 48,41% din rezultatele transmise de secţiile de votare, procentele sunt:

• Traian Băsescu - 32,84%
• Mircea Geoană - 29,17%
• Crin Antonescu - 20,78%
• Corneliu Vadim Tudor - 5,39%
• Hunor Kelemen - 4,57%
• Sorin Oprescu - 3,48%
• George Becali - 1,85%
• Remus Cernea - 0,64%
• Constantin Rotaru - 0,42%
• Eduard Manole - 0,37%
• Ovidiu Iane - 0,24%
• Constantin Ninel Potârcă - 0,20%

Read more...

Crin Antonescu, de ce mă dezamăgeşti?

Dintre discursurile primilor clasaţi la alegerile prezidenţiale, Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu, al liberalului m-a dezamăgit cel mai mult.

Dacă Traian Băsescu are toate motivele să fie dezamăgit, să apese pe pedala PNL şi să zică că a obţinut mai mult în primul tur decât în 2004, când era susţinut de o coalinţie...

Dacă Mircea Geoană dovedeşte lipsă de imaginaţie, neputând să vorbească liber, fiind handicapat de lipsa hârtiuţei din faţă...

Crin Antonescu, după o clasare foarte bună, nu cea mai bună, a deviat în stilul Corneliu Vadim Tudor, clamând o conjuraţie a institutelor de sondare a opiniei publice (de altminteri, a făcut o reclamaţie la BEC împotriva Realitatea TV şi în timpul discursului lui Băsescu s-a dus să fumeze, poate atunci i-au venit ideile aiurea), concertată de Vântu şi Voiculescu, împreună cu Traian Băsescu. Nici nu se poate opinie mai rizibilă şi mai descalificantă.

El uită că de el şi de PNL depinde ceea ce se va întâmpla în turul al II-lea al prezidenţialelor şi în formarea unei majorităţi guvernamentale.

Sper să-i treacă...

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009: rezultate exit-poll-uri

Ora 10 (prezenţa la vot 6,17% pentru prezidenţiale şi 5,75% pentru referendum, conform BEC, detalii aici şi aici)

CCSB:
Mircea Geoană – 34%
Traian Băsescu – 32%
Crin Antonescu – 18%

INSOMAR:
Mircea Geoană – 36%
Traian Băsescu – 33%
Crin Antonescu – 18%

CURS:
Mircea Geoană – 36%
Traian Băsescu – 34%
Crin Antonescu – 19%

Ora 13 (prezenţa la vot 20,96% pentru prezidenţiale şi 19,62% pentru referendum, conform BEC, detalii aici şi aici)

CSOP:
Traian Băsescu – 33%
Mircea Geoană – 28%
Crin Antonescu – 23%

CCSB:
Mircea Geoană – 34%
Traian Băsescu – 32%
Crin Antonescu – 18%

INSOMAR:
Mircea Geoană – 34%
Traian Băsescu – 33%
Crin Antonescu – 18%

CURS:
Traian Băsescu – 32%
Mircea Geoană – 26%
Crin Antonescu – 22%

Ora 16 (prezenţa la vot 36,19% pentru prezidenţiale şi 33,86% pentru referendum, conform BEC, detalii aici şi aici)

CCSB:
Traian Băsescu – 33,2%
Mircea Geoană – 31,7%
Crin Antonescu – 22%

INSOMAR:
Mircea Geoană – 33,8%
Traian Băsescu – 32,7%
Crin Antonescu – 20,3%

CSOP:
Traian Băsescu – 37%
Mircea Geoană – 30%
Crin Antonescu – 20%

Ora 19 (prezenţa la vot 49,97% pentru prezidenţiale şi 46,84% pentru referendum, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Traian Băsescu – 32,8%
Mircea Geoană – 31,7%
Crin Antonescu – 21,8%
Corneliu Vadim Tudor - 4%
Kelemen Hunor - 3,6%
Sorin Oprescu - 3,5%
George Becali - 1,7%
Remus Cernea - 0,4%
Eduard Manole - 0,2%
Ovidiu Cristian Iane - 0,1%
Constantin Ninel Potârcă - 0,1%
Constantin Rotaru - 0,1%

CCSB:
Traian Băsescu - 34,1%
Mircea Geoană - 30,9%
Crin Antonescu - 22,1%
Sorin Oprescu - 3,4%
Kelemen Hunor - 3,6%
Corneliu Vadim Tudor - 3,6%
George Becali - 1,4%
Remus Cernea - 0,4%
Ovidiu Iane - 0,2%
Eduard Manole - 0,2%
Constantin Ninel Potârcă - 0,1%
Constantin Rotaru - 0,0%

CSOP:
Traian Băsescu - 33,2%
Mircea Geoană - 30,3%
Crin Antonescu - 22%
Kelemen Hunor - 4,2%
Corneliu Vadim Tudor - 4%
Sorin Oprescu - 3,2%
George Becali - 1,5%

CURS:
Traian Băsescu - 33,72%
Mircea Geoană - 31,44%
Crin Antonescu - 21,53%
Sorin Oprescu - 3,18%
Kelemen Hunor - 3,26%
Corneliu Vadim Tudor - 4,22%
George Becali - 2%

Ora 21 (prezenţa la vot 53,52% pentru prezidenţiale şi 50,16% pentru referendum, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Traian Băsescu – 32,8%
Mircea Geoană – 31,2%
Crin Antonescu – 22,2%
Corneliu Vadim Tudor - 4%
Kelemen Hunor - 3,6%
Sorin Oprescu - 3,6%
George Becali - 1,7%
Remus Cernea - 0,4%
Eduard Manole - 0,2%
Ovidiu Cristian Iane - 0,1%
Constantin Ninel Potârcă - 0,1%
Constantin Rotaru - 0,1%

CCSB:
Traian Băsescu - 34%
Mircea Geoană - 30,4%
Crin Antonescu - 22,4%
Corneliu Vadim Tudor - 3,6%

CURS:
Traian Băsescu - 33,7%
Mircea Geoană - 31,4%
Crin Antonescu - 21,53%

CSOP:
Traian Băsescu - 33,2%
Mircea Geoană - 30,3%
Crin Antonescu - 22%

Articol citat de inconstantin.ro, realitatea.net şi alţii.

Read more...

Se pregătesc mini-fraude electorale, care se pot transforma în mega-fraudă

Attila Biro de la Hotnews.ro a scris un reportaj excepţional, intitulat Operaţiunea "Autobuzul" va fi înlocuită de operaţiunea "Maşina mică" în sate şi comune. Patru primari PSD, trei de la PDL şi trei de la PNL au fost contactaţi sub acoperirea unui sondaj intern de partid, au explicat în detaliu cum se vor mobiliza duminică, 22 noiembrie 2009. Se anunţă un turism electoral intens şi voturi cumpărate cu mâncare sau bani. Aproape toţi mizează pe mobilizarea alegătorilor cu maşinile personale, care să nu atragă atenţia, solicită bani şi resurse de la partid ca să care cât mai mulţi alegători la urne.

Evident că "vina" pentru care Dan Nica a fost demis din funcţia de ministru al administraţiei şi internelor, aceea de a dezvălui eventualitatea unor fraude prin turismul electoral cu autobuze, pare a fi determinat renunţarea la metodă.

Totalul românilor cu drept de vot la alegerile de mâine este de circa 18 mil., iar numărut buletinelor de vot tipărite este de circa 22 mil., iar numărul secţiilor de votare speciale este de câteva mii. La aceste secţii vor vota numai cei care votează în altă parte decât localitatea de domiciliu. Deşi aceste secţii vor fi dotate cu camere web, de mică rezoluţie, fraudele sunt în continuare posibile.

Articolul lui Attila Biro arată că toate partidele sunt pregătite să fraudeze alegerile, între ele fiind o competiţie, în afara celei electorale, legată de viteza cu care pot măslui voturi.

Chiar nu îi e nimănui ruşine?

Read more...

Politichie pe Internet

Iată ce mai circulă pe Internet ca element de campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale. Mesajul de poştă electronică de mai jos este trimis de către Alex, cu adresa de e-mail insist@astral.ro, are adresă de retur hightail@astral.ro, a plecat de la IP-ul 193.231.126.173 (home-307387.b.astral.ro) şi are drept subiect "Fwd: Geoana are succes la intelectuali :))".

Subject: Geoana, garantat de Marean Vanghelie

Draga Domnule si Doamno,

Pe 22 noiembrie, oamenii din Romania va vota pentru un nou presedinte.

Eu va spun ca nui prostanac cum l-a facut Iliescu,
nui cu nasul pe sus ca arogantul ala de nastase,
e mai rau e baiat ascultator!
Sa vedeti cum il asculta pe Hrebe...

Il cunosc ca pe fratele meu si va rog io sa votati
ca ca el nu e altu si va garantez eu Vanghelie

Voteaza pentru o Romania desteapta.

Marian Vanghelie
presedintele PSD Bucuresti.

Read more...

Moguliada

Fără comentarii.

Read more...

Mugur Isărescu îşi dă cu presupusul despre Liviu Negoiţă

Premierul desemnat, Liviu Negoiţă, reprezintă o alegere bună, pentru că era nevoie de o persoană tânără, această funcţie fiind una dintre cele mai grele din România, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, citat de Mediafax.

"Job-ul acesta este foarte greu în România. Cel mai greu. Luaţi-ne fotografiile tuturor premierilor înainte de a veni şi la plecare din Guvern şi să vedeţi cât am îmbătrânit. Negoiţă este o alegere bună, pentru că este o persoană tânără", a continuat Isărescu. "Uitaţi-vă ce frumos arată acum", a mai spus guvernatorul BNR.

El s-a arătat mulţumit de faptul că Negoiţă a refăcut străzile din jurul clădirii principale a Băncii Naţionale a României.

Guvernatorului Isărescu îi este uşor să fie glumeţ la adresa politicienilor, în condiţiile în care mandatul său în fruntea băncii centrale tocmai a fost reînnoit. Poate că ar trebui să se arate ceva mai preocupat de faptul că instituţiile internaţionale au amânat tranşe în valoare de circa 3,5 mld.€, condiţii în care România este din ce în ce mai greu de gestionat.

Read more...

Generalul cu patru stele de cearceafuri şi izmene, Gabriel Oprea, un politician de zero stele

La discuţiile de aseară convocate de preşedintele Trauian Băsescu la Palatul Cotroceni, a apărut un nou grup parlamentar: cel al independenţilor. Purtător de vorbe şi lider, recentul general cu patru stele, Gabriel Oprea. Un individ cazon, provenit din intendenţă, adică de la cearcefuri şi izmene, care se prezintă drept general de justiţie, cu o facultate făcută probabil la o universitate particulară în forma de învăţământ la distanţă. După ce a trădat PSD-ul, împreună cu alţi fugari din alte partide, şi s-a îndreptat spre PD-L, este o găselniţă a lui Băsescu pentru a-şi mări aparent susţinerea. Acest general de izmene dovedeşte, în consonanţă cu fosta sa ocupaţie, un politician de cârpă pentru Traian Băsescu. Adică un nou pion într-o masă de manevră formată din sicofanţi şi mancurţi.

Read more...

Băsescu a scos un nou iepuraş perdant din joben: Liviu Negoiţă

Multe voci caracterizează desemnarea lui Liviu Negoiţă drept prim-ministru o propunere şoc. Cred, însă, că este doar o nouă etapă în dorinţa lui Traian Băsescu de a menţine actualul guvern demis în funcţie până după turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. Pentru acest scop, nu contează sacrificarea oricui. Liviu Negoiţă, primar al sectorului 3 din Bucureşti, este probabil cel mai performant primar dintre ceai aflaţi în funcţie la sectoare. Numai că, dacă ar trece de Parlament cu guvernul său, ar umple România de parcări în spic la marginea trotuarelor şi atât. Nu cred că are viziunea necesară pentru proiectul numit România.

Traian Băsescu se contrazice încontinuu, ceea ce nu ne mai miră. Înainte de a-l desemna pe Lucian Croitoru ca prim-ministru, zicea că soluţia unui premier tehnocrat este nefericită. După ce l-a desemnat, a argumentat că o persoană cu o bună cunoaştere a instituţiilor financiare internaţionale este benefică. Acum argumentează numirea lui Liviu Negoiţă cum că este primar ales cu 80%, are în sectorul 4 (nu 3, cum era corect) 400.000 de suflete, de trei ori mai mult decât Sibiul. Liviu Negoiţă este vicepreşedinte al PD-L şi a fost şef de campanie al lui Traian Băsescu în cursa pentru alegerile de primar al Bucureştiului. Probabil că Băsescu nici nu s-a gândit că îl sacrifică. Era firesc să nu-i pese de Lucian Croitoru, care a acceptat demersul din motivele explicate aici, dar pare să nu-i pese nici de un apropiat al lui.

Înainte de discuţiile cu reprezentanţii grupurilor parlamentare, care a avut loc la ora 11, Traian Băsescu s-a întâlnit cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, care i-au comunicat că mâine îşi vor încheia misiunea în România şi că vor reveni probabil în ianuarie 2010, în condiţiile în care România va avea un guvern stabil şi bugetul de stat pentru 2010 votat. La întâlnirea cu politicienii, Traian Băsescu a menţionat cerinţele instituţiilor internaţionale şi a argumentat că situaţia financiară a României impune cât mai rapid un guvern. Numai că nu a comunicat reprezentanţilor grupurilor parlamentare şi decizia sa în ceea ce-l priveşte pe noul prim-ministru desemnat. A preferat s-o facă în faţa camerelor de luat vederi, aşa cum se vede din captura alăturată de la Realitatea TV. Cu şmecherie marinărească, Băsescu a făcut un excurs destul de lung cu portretul celui pe care avea să-l anunţe drept prim-ministru, din care se putea înţelege că este vorba de Klaus Johannis.

Read more...

Discursul lui Croitoru în Parlament a fost corect economic, dar...

... a omis să spună foarte multe lucruri, printre care o retroaspectivă critică a modului în care România a ajuns într-o situaţie economică extrem de delicată. Nici nu putea, atâta vreme câtă în propunerea sa de guvern pe poziţii cheie, portofoliile finanţelor şi economiei, se găseau aceleaşi persoane care au condus la această situaţie.

Mai mult decât atât, discursul său nu a conţinut deloc politică într-un for în care decizia este eminamente politică.

Lucian Croitoru s-a dedat şi la versuri ale lui Lucian Blaga, în timp ce Varujan Vosganian i-a răspuns cu Mihai Eminescu.

Dincolo de toate acestea, Lucian Croitoru nu a făcut decât să se compromită prin acceptarea funcţiei de premier desemnat, indiferent care au fost resorturile sale lăuntrice. Acum rămâne să întoarcă la BNR.

Analiza economică a situaţiei actuale a fost, în mare corectă. Unul dintre lucrurile notabile este informaţia dată de Lucian Croitoru privind imposibilitatea statului român de a se împrumuta foarte mult de la băncile comerciale care operează în România, întrucât acestea se apropie de limita expunerii maxime pe un singur client. Această situaţie, combinată cu instabilitatea politică, ne va conduce la imposibilitatea de a finanţa deficitul bugetar la dobânzi rezonabile.

Read more...

O parte din presupusa listă a datornicilor de TVA din imobiliare de la ANAF

De curând, în peisajul media românesc a apărut Agenţia de Investigaţii Media (AIM), compusă din jurnalişti de investigaţie care au lucrat la diferite cotidiane importante din România. Unul dintre primele articole care mi-au atras atenţia este AIM a aflat 67 de nume de pe lista ANAF. Pe scurt, în evidenţele ANAF există 9.600 de nume din toată ţara, dintre care 3.400 din Bucureşti, de persoane fizice care au făcut dezvoltări imobiliare în scopul profitului şi care nu s-au supus legislaţiei TVA, despre care scriam aici. După informaţiile celor de la AIM, în măsura în care ele se vor dovedi reale, pe listele existente la ANAF se numără şi următoarele persoane.

Dragoş Dobrescu	144.806.400
Gheorghe Becali	123.543.200
Dragoş Emil Săvulescu	55.862.260
Gheorghe Neţoiu	47.959.080
Camelia Coman	44.913.180
Costache Patriciu	32.667.200
Marius Locic	29.153.310
Dan Voiculescu	28.467.540
Dan Besciu	23.647.300
Arpad Paszkany	23.541.350
Cristian Ţânţăreanu	21.227.340
Gheorghe Popescu	20.107.220
Sorin Vulpescu	19.767.200
Cristian Borcea	19.537.630
Petru Adrian Luca	18.225.390
Vasile Turcu	17.823.100
Gheorghe Copos	17.635.440
Doinel Locic	14.925.110
Ion Nicolae	13.225.400
Ioan Neculaie	12.487.300
Cătălin Mărgărit	11.962.410
Gabriel Oprea	11.927.230
Tiberiu Bică Postelnicu	11.235.020
Alexandru Bittner	9.438.770
Dumitru Dragomir	9.176.040
Marian Oprişan	8.982.430
Adrian Ionel Petrache	8.665.660
Anghel Iordănescu	7.921.530
Dan Diaconescu	7.877.620
Adriean Videanu	7.260.340
Bogdan Arşinel	6.887.030
Elan Schwartzenberg	5.287.430
Mihail Eugen Văcăroiu	4.989.200
Ion Ţiriac	4.874.250
Ovidiu Zegheru	4.782.400
Dumitru Gh. Sechelariu	4.274.550
Dan Viorel Şucu	3.892.200
Sergiu Sechelariu	3.872.370
Dorin Cocoş	3.865.500
Dan Radu Ruşanu	3.248.420
Gheorghe Flutur	3.212.700
Camelia Voiculescu	2.872.400
Codrin Ştefănescu	2.864.820
Camelia Georgeta Şucu	2.678.430
Radu Dimofte	2.413.260
Darius Bogdan Vâlcov	2.223.220
Neculai Onţanu	2.114.070
Gabriel Popescu	2.108.010
Constantin Iacov	1.908.990
Ioan Becali	1.627.380
Gheorghe Muşat	1.447.320
Marian Iancu	1.248.200
Doru Cătălin Boştină	1.213.220
Theodor Dumitru Stolojan	1.121.420
Gabriel Aurel Popoviciu	1.006.400
Radu Mircea Berceanu	987.200
Nicolae Badea	917.720
Marius Tucă	827.460
Dan Grigore Adamescu	817.560
Nicolae Bogdan Buzoianu	682.430
Adrian Porumboiu	624.210
Cristian Ionel Burci	487.300
Elena Gabriela Udrea	415.240
Radu Moraru	341.280
Irinel Adrian Columbeanu	215.430
Diona Nadia Popoviciu	212.540
Zerlin Dimofte	12.200
Total	906.542.760

Nu se ştie dacă această listă cuprinde TVA-ul aferent numai anului 2009 sau unei perioade cuprinse între 2004 şi 2009, cert este că sumele de mai sus, exprimate în lei, înseamnă circa 210 mil.€.

Este interesantă compoziţia listei. Sunt prezenţi politicieni din toate partidele importante. Printre ei se numără şi corifeii apărării legalităţii şi servirii poporului, de la PD-L, Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Radu Berceanu, Elena Udrea. Pe listă, se află, de asemenea, şi cei care au părăsit PSD ca să se ducă la PD-L şi care au căpătat de curând stele de general: Gabriel Oprea, Anghel Iordănescu şi Neculai Onţanu. Pe listă, se află şi moralişti din presă, printre care Dan Diaconescu şi Radu Moraru.

Publicarea integrală a listei ar putea aduce multe clarificări privind sănătatea morală a societăţii româneşti.

Read more...

Am aflat de la economistul Traian Băsescu că sediul crizei nu e în România

Aflat astăzi la Satu Mare, preşedintele Traian Băsescu s-a adresat unei adunări de circa 700 persoane adunate în casa de Cultură a Sindicatelor, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai instituţiilor descentralizate, cadre didactice, angajaţi din sănătate şi agricultură şi simpatizanţi ai preşedintelui, după cum informează Mediafax.

Reluându-şi hobby-ul de economist amator, Traian Băsescu a spus:

"Aş vrea să şi spulber nişte iluzii construite uneori în mass-media - şi n-aş vrea să fie considerat un atac la presă, Doamne fereşte, eu nu atac niciodată presă, doar ea pe mine - însă trebuie clarificat pentru orice român ce se întâmplă cu noi din punct de vedere economic. Aţi auzit foarte frecvent spunându-se «guvernul ce măsuri ia să scoată ţara din criză», iar obligaţia mea este să fiu corect cu românii. Guvernul nu poate scoate ţara din criză economică, pentru că este o criză care nu are sediul în România. România a fost afectată de criză prin efectul crizei globale. A început cu o criză financiară şi s-a materializat în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din toată Uniunea Europeană printr-o criză economică."

Aşa am aflat că prezenta criză nu are sediul în România. Ceea ce omite preşedintele să spună este faptul că guvernul Boc, cel care l-a făcut să doarmă liniştit, împlinindu-i visul de guvern cu majoritate de 76% în parlament, a acţionat haotic şi neprofesionist în luarea măsurilor anti-criză. Execuţia bugetului general consolidat al statului român la 31 august 2009, ultima pe care o avem la îndemână, arată că veniturile au fost cu 6,6% mai mici faţă de perioada similară din 2008, iar cheltuielile cu 8,3% mai mari. O pondere importantă o reprezintă cheltuielile de personal pe primele opt luni ale anului în curs, care înregistrează o creştere de 10,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, observându-se, totuşi, o diminuare a ritmului de creştere faţă de lunile precedente. Este numai unul dintre exemplele care acuză guvernul Boc de proastă gestiune a bugetului ţării pe timp de criză.

Aşa că Traian Băsescu ar trebui să despartă apele, adică să separe efectele crizei internaţionale de criza internă determinată de o conducere politică fără abilităţi economice, în care miniştrii economiei şi finanţelor publice sunt ingineri, unul de transporturi şi celălalt metalurg, care aveau drept experienţă economică activitatea în economia privată, fără cunoştinţe solide de gestiunea economiei publice. Aşa că unul dintre sediile actualei crize se află în România, nu cum afirmă preşedintele aflat în campanie electorală.

Traian Băsescu a încercat niţel să facă şi pe guvernatorul BNR, dându-şi cu presupusul despre cursul de schimb. Detalii puteţi citi pe site-ul Realitatea TV, în articolul "Guvernatorul" Băsescu: Dacă am da drumul la curs undeva aproape de 5 lei la un euro, am lovi crunt populaţia, de unde am luat şi imaginile de mai sus.

Read more...

Candidaţii la preşedinţie îl vor aliat pe Dumnezeu în campania electorală

Traian Băsescu, prezent la slujba de sfinţire a Bisericii de la Palatul Cotroceni pretinde că nu ştia că numele său este gravat pe clopotul cel nou al bisericii. Lăcaşul de cult, ridicat împreună cu Ansamblul Cotroceni, de către domnitorul Şerban Cantacuzino între anii 1679 şi 1681, a fost dărâmată în anul 1984. Reconstrucţia bisericii a început în anul 2002, pe timpul preşedinţiei lui Ion Iliescu, abandonată apoi şi teminată în perioada 2008-2009, sub preşedinţia lui Traian Băsescu. Dacă cel din urmă este aşa de cucernic, de ce nu a început reconstrucţia mai devreme? Inaugurarea şi sfinţirea au avut loc la data de 11 decembrie 2009, cu numai 12 zile înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.

Mircea Geoană, reprezentant al unui partid de stânga şi urmaş în ale prezidenţiei al lui Ion Iliescu (un celebru "liber cugetător"), aşa cum a pretins la depunerea candidaturii la Biroul Electoral Central, a început să facă cruci mari peste tot şi să folosească expresia "Aşa să ne ajute Dumnezeu", obiceiuri pe care nu le-a avut până la începerea campaniei.

Pe Crin Antonescu nu-l suspectez că vrea să arate o relaţie cu divinitatea mai ceva decât în trecut. Fiind născut în Tulcea, unde tonul în ortodoxie este dat de cucernicii lipoveni, cred că ar o tradiţie creştin ortodoxă puternică în familie.

Oricum ar fi, plecând de la cifrele statistice ale recensământului din 2002, 86,7% din populaţia României este creştin ortodoxă şi circa 99% aparţine unei religii creştine. Aşa că asocierea lui Dumnezeu la campania electorală pare naturală.

Read more...

Guvernul sinucigaş politic Croitoru e gata...

... după ce Băsescu a deschis ziua cu distribuţia de stele suplimentare pentru generali fantomatici, cum ar primarul sectorului 2 din Bucureşti, Neculai Onţanu, care de-abia ieri şi-a manifestat susţinerea faţă de Băsescu şi a fost exclus din PSD;
... după ce Sorin Oprescu şi-a depus candidatura într-o atmosferă cam tristă, cu lume puţină, cu discurs scurt, neinspirat şi terminat cu un fotbalistic "Hai România";
... după ce primarul sectorului 3 din Bucureşti, pedelistul Liviu Negoiţă, a declarat în cursul dimineţii a declarat că guvernul Croitoru va fi unul de tehnocraţi şi nu va avea picior de politician în el;
... după ce la ora 0 a început campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.

Alcătuirea presupusului guvern Croitoru este o amestecătură mai ceva decât fostul guvern PD-L - PSD. Dintre cele 14 portofolii, 7 sunt ocupate de foşti miniştri din cabinetul Boc, iar ceilalţi sunt specialişti, fie decoraţi de preşedintele Băsescu, fie şefi de comisii prezidenţiale, fie persoane care, la prima vedere, nu au legătură cu Băsescu şi PD-L, dar, cu siguranţă, vom afla mai multe în zilele următoare.

Este important de remarcat faptul că, dintre economiştii de marcă vehiculaţi de presă a fi fost contactaţi de Lucian Croitoru, niciunul nu este părezent pe listă, ca un semn de decenţă. Nu-i găsim pe Valentin Lazea, Aurelian Dochia, Liviu Voinea, Lucian Liviu Albu.

Este evident că acest guvern sinucigaş politic nu are nicio şansă de a trece de votul parlamentului. Băsescu nu s-a putu abţine de a-şi monta pedeliştii lui dragi în acest guvern. Evident, totul este o mascaradă care să-i permită să păstreze în funcţie guvernul Boc II, care să administreze organizarea alegerilor prezidenţiale şi a referendumului.

Read more...

Băsescu ori e prea sigur pe el, ori îi este frică de turul I al prezidenţialelor

Astăzi, împotriva avizului negtiv, dar consultativ, al parlamentului, Traian Băsescu a semnat decretul de convocare a unui referendum odată cu turul I al alegerilor prezidenţiale, la 22 noiembrie 2009. Desigur, s-a discutat mult pe marginea faptului că acest referendum este o manevră măiastră de îi face pe români de a vota în favoarea lui, pe principiul cine a propus micşorarea numărului parlamentarilor merită să fie votat.

Faptul că Băsescu a programat referendumul în primul tur al prezidenţialelor denotă faptul că fie este sigur că iese preşedinte din primul tur, fie îi este teamă de ceea ce sa va întîmpla la acest prim tur.

În oricare dintre cazuri, convocarea acestui referendum se face cu multe neregularităţi. Acum câtăva vreme, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale câteva articole din legea care reglementează referendumul. Ca să îi dea posibilitatea lui Băsescu să convoace acest referendum, guvernul Boc, înainte de căderea în parlament în urma moţiunii de cenzură, a emis o ordonanţă care înlocuieşte articolele neconstituţionale. Numai că ordonanţele nu pot avea ca obiect drepturile electorale, aşa că este de presupus că, în următoarele zile, opoziţia va sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei ordonanţe.

Referendumul în sine este convocat de Băsescu cu scopul de a supune încă o dată electoratului alegerea parlamentului, în speranţa că PD-L va mai câştiga ceva procente, evident în ipoteza în care Băsescu ar câştiga prezidenţialele. Numai că lucrurile nu sunt aşa de simple. Chiar dacă românii vor fi prezenţi jumătate plus unu la vot, puţin probabil, şi ar vota în favoarea întrebărilor puse, ar trebui să se constituie o comisie parlamentară care să purceadă la propuneri de modificare a Constituţiei, care ar trebui să treacă cu un vot favorabil de cel puţin două treimi în parlament, după care s-a chema românii la un nou referendum. greu de crezut că, cui actuala compoziţie parlamentară, s-ar putea întâmpla aşa ceva.

Read more...

Trei articole excelente

Pe site-ul Cotidianul, au apărut în această seară trei articole excelente.

Primul, Patologia puterii, este semnat de Cornel Nistorescu şi analizează elementele de paranoia din comportamentul lui Traian Băsescu.

Al doilea, Despre sondaje, este semnat de Bogdan Teodorescu şi analizează funcţia manipulatoare a sondajelor de opinie în perioade pre-electorale şi electorale.

Al treilea, „El, Supremul“ – suspendat, este semnat de Liviu Ioan Stoiciu şi pune întrebarea de ce nu purcede actuala majoritate parlamentară la suspendarea, pentru a doua oară, a lui Traian Băsescu.

Read more...

Lucian Croitoru dezamăgeşte, încercând să joace alt Monopoly

Într-un interviu acordat acum câteva ore de Lucian Croitoru lui Radu Soviani la The Money Channel, relatat pe larg de Hotnews.ro, el explică poziţia sa faţă de noua situaţie în care se găseşte. Emisiunea o puteţi urmări aici. Premierul desemnat şi-a construit o imagine de om stăpân pe sine, dar care poartă o pălărie mult prea mare, din punct de vedere politic. Deşi a încercat să se încalţe cu pantofi de politician, el nu a reuşit decât să-i ridice osanale celui care l-a numit, Traian Băsescu. O asemenea atiudine slugarnică îl descalifică pentru funcţia de şef al guvernului. Mai mult decât atât, această atitudine îl face vulnerabil în faţa politicienilor versaţi. Iată că Lucian Croitoru a dat ascultare celebrului principiu al lui Peter. A ascultat de chemarea incompetenţei. Poate nu mai încăpea în propriul lui univers şi şi-a dorit mai mult. Consecinţa: a fost păcălit de Traian Băsescu pentru o funcţie iluzorie, guvernul lui Croitoru neavând nicio şansă să treacă de votul parlamentului.

Întrebat dacă ar mai fi acceptat funcţia de prim-ministru în condiţiile în care ar fi fost ales viceguvernator, poziţie pierdută în favoarea lui Bogdan Olteanu, Croitoru a negat, ceea ce a dat o tentă de arivism demersului lui.

Se ştie că apanajul băncii centrale este politica monetară şi valutară, pe când apanajul guvernului este politica fiscală şi salarială. A pune un specialist în politică monetară în funcţia de prim-ministru înseamnă să-ţi asumi riscul de a face politica fiscală şi salarială la cheremul unui critic al politicii guvernului, ca bancher central, care va lua măsuri dezirabile de către banca centrală, dar care pot da peste cap politicile sociale spre exemplu. Regulile jocului de Monopoly al băncii centrale diferă de regulile jocului guvernului. Iar Lucian Croitoru a fost numit prim-ministru desemnat de un jucător de poker, Traian Băsescu.

Read more...

Lucian Croitoru, misiune imposibilă

Am scris câteva articole în care este pomenit Lucian Croitoru. Pagina de pe Wikipedia este scrisă în grabă, are doar câteva cuvinte şi există de-abia de ieri, de la ora 17.45. Fotografia alăturată este luată de la o dezbatere a revistei Banii Noştri în data de 15 iulie 2009, cu titlul Alfabetul crizei. eveniment la care am participat.

L-am întâlnit de mai multe ori pe Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR şi prim-ministru desemnat al României, prin declaraţia de ieri a preşedintelui Traian Băsescu. Mărturisesc că mi-a făcut impresia unui economist educat, cu cunoştinţe solide de macroeconomie, uşor infatuat, însă cu care îţi face plăcere să vorbeşti despre economie, întrucât alte subiecte nu au fost abordate. Are şi avantajul de a fi lucrat pentru Fondul Monetar Internaţional vreme de patru ani. Se vorbeşte în ultimii ani pe culoarele BNR că va fi urmaşul lui Mugur Isărescu în funcţia de guvernator al băncii centrale.

Numirea sa de ieri ca prim-ministru desemnat nu a fost tocmai o surpriză. În mediile politice, se vorbea destul de insistent despre această posibilitate. Însă este clar faptul că Lucian Croitoru este o victimă a disputelor dintre politicieni, misiunea sa fiind imposibilă. Preşedintele Traian Băsescu îl sacrifică şi ar fi interesant de ştiut care au fost resorturile interne ale lui Croitoru de a accepta o astfel de numire. Din câte îl cunosc şi ştiu despre el din alte surse, cred că scopul său a fost să-şi mai adauge o poziţie la CV (sursa: site-ul lui Bogdan Glăvan), în vederea urcării în ierarhia BNR. Reamintesc că Lucian Croitoru a pierdut un post de viceguvernator BNR, fiind susţinut de PD-L, în faţa lui Bogdan Olteanu, candidatul PNL, în conjunctura pe care am descris-o în articolul Propunere bombă a PNL: Bogdan Olteanu pentru viceguvernator BNR.

Odată acceptând o astfel de poziţie perdantă, nu cred că viitorul lui Lucian Croitoru mai poate fi în politică. Şi cred că nici nu-l interesează.

Read more...

Băsescu în război cu România şi cu democraţia

Azi, la ora 13.35, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că l-a nominalizat drept premier desemnat pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României. Să vedem câteva dintre afirmaţiile lui Băsescu, cu comentariile de rigoare.

"Am avut consultări cu partidele politice, punctele de vedere fiind relativ divergente, atât între partide, cât şi în ceea ce priveşte viziunea mea cu privire la formarea unui nou guvern, într-o perioadă de criză politică. Pentru că criza nu se mai poate prelungi, am semnat decretul de nominalizare a lui Lucian Croitoru ca premier desemnat." Iată cum ştie Băsescu să coafeze realitatea. Punctele de vedere relativ divergente au fost între o majoritate de 65%, care l-a propus pe Klaus Johannis drept premier, şi o minoritate de 35%, PD-L, care a propus un premier înregimentat politic în PD-L. Numirea lui Lucian Croitoru nu numai că nu va rezolva criza politică, ci o va prelungi.

"Lucian Croitoru corespunde dezideratelor partidelor, mai putin PDL, de a nu fi membru al niciunui partid." Adică Băsescu a făcut o mare favoare celor 65% numind un tehnocrat, deşi ieri spusese "Nu cred în valabilitatea unui guvern de tehnocraţi. România nu mai este cu democraţia la începutul anillor '90 când tehnicienii îşi asumau responsabilitatea pentru politicienii care stau în spate şi o fac pe păpuşarii cu indicaţii preţioase." Adică nu partidele trebuie să fie păpuşarii premierului, ci însuşi Băsescu să fie păpuşar şef.

"N-am să înţeleg niciodată de ce trebuia să cadă Guvernul cu o lună înainte de alegeri. Fac apel la responsabilitate, România are nevoie rapid de un Guvern." Guvernul trebuia să cadă fiindcă nu mai avea susţinere parlamentară. Însuşi preşedintele Băsescu a recunoscut ieri că guvernul a căzut perfect constituţional. În ceea ce priveşte responsabilitatea, preşedintelui îi lipseşte de vreme ce numeşte un premier desemnat a cărui echipă guvernamentală va cădea prin votul parlamentului.

"Am avut 3 propuneri pentru funcţia de prim-ministru: una a fost a mea, bazată pe profesionalism, experienţă şi cunoaşterea instituţiilor financiare internaţionale, a mai fost o propunere a PD-L, un om politic şi propunerea arhi-cunoscută făcută de PNL, PSD şi UDMR." Cu alte cuvinte, Băsescu recunoaşte faptul că a adoptat propria lui propunere. Aşa este oare în democraţie?

Read more...

Şantajul lui Băsescu

În această după-amiază, la întâlnirea cu reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în parlament, Traian Băsescu a trecut la atac. În esenţă, a spus că, în principiu, este de acord numai cu un guvern cu miniştri politici şi nu tehnocraţi. El optează pentru un guvern politic de uniune naţională. Cu alte cuvinte, în care să se afle şi PD-L. Cu siguranţă că a fost surprins de rapiditatea cu care PSD+PC, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor altele decât ce a maghiară au ajuns la un consens asupra desemnării unui premier, în persoana lui Klaus Wagner Johannis, primarul Sibiului şi preşedintele al Forumul Democrat al Germanilor din România. Desigur, Băsescu nu concepe o formulă guvernamentală din care pupilul său, PD-L, să lipsească. Sau, dacă lipseşte, măcar guvernul să aibă în componenţă adversari politici şi nu reprezentanţi tehnocraţi ai adversarilor. Aşa că şantajează. Le-a declarat reprezentanţilor noii majorităţi că ar putea fi de acord să desemneze un independent cu condiţia ca miniştrii să fie membrii ai partidelor politice. El a argumentat:

"Nu cred în valabilitatea unui guvern de tehnocraţi. România nu mai este cu democraţia la începutul anillor '90 când tehnicienii îşi asumau responsabilitatea pentru politicienii care stau în spate şi o fac pe păpuşarii cu indicaţii preţioase. (...) Cred că partidele ar trebui să refelecteze la asumarea guvernării, într-o perioadă în care situaţia economică riscă să se degradeze şi aşa aprecierile pentru faptul că nu mai avem Guvern în deplinătatea capacităţii de gestionare a treburilor ţării sunt negative şi apariţia unui guvern despre care toată lumea va spune că este manipulat este riscantă. Restabilirea încrederii în România se poate face doar prin asumarea responsabilităţilor de către un guvern politic, un guvern care răspunde în faţa electoratului. Nu un guvern de tehnicieni pe care poate vă gândiţi să îi şi detaşăm."

Însă alta e opţiunea lui Băsescu.

"Pe durata întregului meu mandat, am făcut desemnarea de la partidul sau alianţa înregistrată juridic care a dobândit prin alegeri cel mai mare număr de parlamentari", a spus el, într-o declaraţie după discuţiile pe care le-a purtat la Palatul Cotroceni. El a continuat: "PDL, renunţând la candidatura lui Emil Boc, anunţată ieri, în consultări, a făcut solicitarea să poată să transmită şi el o propunere pentru funcţia de premier, fiind partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. (...) Vă rog pe toţi să citiţi Constituţia - nu există niciun articol în care partidele au responsabilitate pentru formarea majorităţii. Responsabilităţile pentru formarea unei majorităţi aparţin premierului desemnat, el intră în negociere cu partidele. Articolul 103, alineatul 2: Candidatul pentru premier va cere, în zece zile de la desemnare, votul de investitură pentru cabinet şi programul de guvernare. (...) Unele partide mi-au propus nominalizarea unui premier în persoana domnului Johannis. Nu am respins posibilitatea ca domnul Johannis să devină premier, în condiţiile în care opţiunile mele se îndreaptă totuşi către alte soluţii. Nu am respins totuşi propunerea numai pentru că vine de la PSD, PNL sau UDMR. Opţiunea mea este o persoană care să aibă expertiza economică şi experienţă în relaţiile cu băncile şi instituţiile internaţionale financiare."

Cu alte cuvinte, preşedintele Băsescu, în totală sfidare faţă de spiritul Constituţiei şi faţă de regulile majorităţii politice într-o democraţie normală, îşi manifestă arbitrariul în scopul de a tărăgăna lucrurile, aşa cum scriam şi ieri, sau, mai rău, de a declanşa alegeri parlamentare anticipate. Spiritul Hugo Chavez pare să-l contamineze din ce în ce mai mult, uitând că este preşedinte într-o ţară membră a Uniunii Europene. Convingerea mea este că o astfel de atitudine nu va rămâne nesancţionată, atât de către electorat, dar şi de către partenerii noştri din UE şi NATO.

Nu se putea alegere mai bună decât Klaus Johannis pentru funcţia de premier. A organizat manifestările desfăşurate de-a lungul anului 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg. Este membru al minorităţii germane, ceea ce a făcut să fie susţinut de către UDMR şi organizaţiile celorlalte minorităţi. A fost ales în 2004 cu 87% din voturile sibienilor şi 84% în 2008. Cea mai importantă calitate este faptul că în jurul său s-a putu forma în sub 24 de ore o majoritate de 65% din parlament. Cu un singur defect: omite PD-L-ul, spre disperarea domnului Băsescu...

Să vedem ce scria Emil Boc, profesor de drept constituţional, în cartea "Instituţii politice şi proceduri constituţionale în România", apărută la Editura Accent din Cluj în anul 2003. Citatele le-am preluat de aici.

Pag.225: "Preşedintele României nu se bucură de independenţă totală în desemnarea primului-ministru. Potrivit textului constituţional, Preşedintele trebuie să consulte partidul care deţine majoritatea absolută a locurilor în Parlament ori, dacă nu există o a asemenea majoritate, să consulte toate partidele reprezentate în Parlament. Chiar dacă Preşedintele României nu este obligat să ţină cont de părerile partidelor consultate, considerăm că nu va putea desemna la funcţia de prim-ministru decît pe acel candidat care are suportul majorităţii parlamentare.”
pag. 165: "Aşadar, esenţial în procedura de formare şi învestire a Guvernului este votul Parlamentului. Guvernul va răspunde politic doar în faţa Parlamentului care îl poate demite."
pag. 162: "Preşedintele nu are independenţă totală în desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru. (...) Dacă Preşedintele ar omite consultarea unui partid parlamentar – indiferent de mărimea lui – el s-ar face vinovat de încălcarea Constituţiei, cu posibilitatea declanşării procedurii de demitere a sa din funcţie."

Fără comentarii.

Read more...