Politichia azi

Astăzi, împotriva avizului negtiv, dar consultativ, al parlamentului, Traian Băsescu a semnat decretul de convocare a unui referendum odată cu turul I al alegerilor prezidenţiale, la 22 noiembrie 2009. Desigur, s-a discutat mult pe marginea faptului că acest referendum este o manevră măiastră de îi face pe români de a vota în favoarea lui, pe principiul cine a propus micşorarea numărului parlamentarilor merită să fie votat.

Faptul că Băsescu a programat referendumul în primul tur al prezidenţialelor denotă faptul că fie este sigur că iese preşedinte din primul tur, fie îi este teamă de ceea ce sa va întîmpla la acest prim tur.

În oricare dintre cazuri, convocarea acestui referendum se face cu multe neregularităţi. Acum câtăva vreme, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale câteva articole din legea care reglementează referendumul. Ca să îi dea posibilitatea lui Băsescu să convoace acest referendum, guvernul Boc, înainte de căderea în parlament în urma moţiunii de cenzură, a emis o ordonanţă care înlocuieşte articolele neconstituţionale. Numai că ordonanţele nu pot avea ca obiect drepturile electorale, aşa că este de presupus că, în următoarele zile, opoziţia va sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei ordonanţe.

Referendumul în sine este convocat de Băsescu cu scopul de a supune încă o dată electoratului alegerea parlamentului, în speranţa că PD-L va mai câştiga ceva procente, evident în ipoteza în care Băsescu ar câştiga prezidenţialele. Numai că lucrurile nu sunt aşa de simple. Chiar dacă românii vor fi prezenţi jumătate plus unu la vot, puţin probabil, şi ar vota în favoarea întrebărilor puse, ar trebui să se constituie o comisie parlamentară care să purceadă la propuneri de modificare a Constituţiei, care ar trebui să treacă cu un vot favorabil de cel puţin două treimi în parlament, după care s-a chema românii la un nou referendum. greu de crezut că, cui actuala compoziţie parlamentară, s-ar putea întâmpla aşa ceva.