O parte din presupusa listă a datornicilor de TVA din imobiliare de la ANAF

De curând, în peisajul media românesc a apărut Agenţia de Investigaţii Media (AIM), compusă din jurnalişti de investigaţie care au lucrat la diferite cotidiane importante din România. Unul dintre primele articole care mi-au atras atenţia este AIM a aflat 67 de nume de pe lista ANAF. Pe scurt, în evidenţele ANAF există 9.600 de nume din toată ţara, dintre care 3.400 din Bucureşti, de persoane fizice care au făcut dezvoltări imobiliare în scopul profitului şi care nu s-au supus legislaţiei TVA, despre care scriam aici. După informaţiile celor de la AIM, în măsura în care ele se vor dovedi reale, pe listele existente la ANAF se numără şi următoarele persoane.

Dragoş Dobrescu	144.806.400
Gheorghe Becali	123.543.200
Dragoş Emil Săvulescu	55.862.260
Gheorghe Neţoiu	47.959.080
Camelia Coman	44.913.180
Costache Patriciu	32.667.200
Marius Locic	29.153.310
Dan Voiculescu	28.467.540
Dan Besciu	23.647.300
Arpad Paszkany	23.541.350
Cristian Ţânţăreanu	21.227.340
Gheorghe Popescu	20.107.220
Sorin Vulpescu	19.767.200
Cristian Borcea	19.537.630
Petru Adrian Luca	18.225.390
Vasile Turcu	17.823.100
Gheorghe Copos	17.635.440
Doinel Locic	14.925.110
Ion Nicolae	13.225.400
Ioan Neculaie	12.487.300
Cătălin Mărgărit	11.962.410
Gabriel Oprea	11.927.230
Tiberiu Bică Postelnicu	11.235.020
Alexandru Bittner	9.438.770
Dumitru Dragomir	9.176.040
Marian Oprişan	8.982.430
Adrian Ionel Petrache	8.665.660
Anghel Iordănescu	7.921.530
Dan Diaconescu	7.877.620
Adriean Videanu	7.260.340
Bogdan Arşinel	6.887.030
Elan Schwartzenberg	5.287.430
Mihail Eugen Văcăroiu	4.989.200
Ion Ţiriac	4.874.250
Ovidiu Zegheru	4.782.400
Dumitru Gh. Sechelariu	4.274.550
Dan Viorel Şucu	3.892.200
Sergiu Sechelariu	3.872.370
Dorin Cocoş	3.865.500
Dan Radu Ruşanu	3.248.420
Gheorghe Flutur	3.212.700
Camelia Voiculescu	2.872.400
Codrin Ştefănescu	2.864.820
Camelia Georgeta Şucu	2.678.430
Radu Dimofte	2.413.260
Darius Bogdan Vâlcov	2.223.220
Neculai Onţanu	2.114.070
Gabriel Popescu	2.108.010
Constantin Iacov	1.908.990
Ioan Becali	1.627.380
Gheorghe Muşat	1.447.320
Marian Iancu	1.248.200
Doru Cătălin Boştină	1.213.220
Theodor Dumitru Stolojan	1.121.420
Gabriel Aurel Popoviciu	1.006.400
Radu Mircea Berceanu	987.200
Nicolae Badea	917.720
Marius Tucă	827.460
Dan Grigore Adamescu	817.560
Nicolae Bogdan Buzoianu	682.430
Adrian Porumboiu	624.210
Cristian Ionel Burci	487.300
Elena Gabriela Udrea	415.240
Radu Moraru	341.280
Irinel Adrian Columbeanu	215.430
Diona Nadia Popoviciu	212.540
Zerlin Dimofte	12.200
Total	906.542.760

Nu se ştie dacă această listă cuprinde TVA-ul aferent numai anului 2009 sau unei perioade cuprinse între 2004 şi 2009, cert este că sumele de mai sus, exprimate în lei, înseamnă circa 210 mil.€.

Este interesantă compoziţia listei. Sunt prezenţi politicieni din toate partidele importante. Printre ei se numără şi corifeii apărării legalităţii şi servirii poporului, de la PD-L, Adriean Videanu, Theodor Stolojan, Gheorghe Flutur, Radu Berceanu, Elena Udrea. Pe listă, se află, de asemenea, şi cei care au părăsit PSD ca să se ducă la PD-L şi care au căpătat de curând stele de general: Gabriel Oprea, Anghel Iordănescu şi Neculai Onţanu. Pe listă, se află şi moralişti din presă, printre care Dan Diaconescu şi Radu Moraru.

Publicarea integrală a listei ar putea aduce multe clarificări privind sănătatea morală a societăţii româneşti.

Read more...

Am aflat de la economistul Traian Băsescu că sediul crizei nu e în România

Aflat astăzi la Satu Mare, preşedintele Traian Băsescu s-a adresat unei adunări de circa 700 persoane adunate în casa de Cultură a Sindicatelor, reprezentanţi ai administraţiei publice locale, ai instituţiilor descentralizate, cadre didactice, angajaţi din sănătate şi agricultură şi simpatizanţi ai preşedintelui, după cum informează Mediafax.

Reluându-şi hobby-ul de economist amator, Traian Băsescu a spus:

"Aş vrea să şi spulber nişte iluzii construite uneori în mass-media - şi n-aş vrea să fie considerat un atac la presă, Doamne fereşte, eu nu atac niciodată presă, doar ea pe mine - însă trebuie clarificat pentru orice român ce se întâmplă cu noi din punct de vedere economic. Aţi auzit foarte frecvent spunându-se «guvernul ce măsuri ia să scoată ţara din criză», iar obligaţia mea este să fiu corect cu românii. Guvernul nu poate scoate ţara din criză economică, pentru că este o criză care nu are sediul în România. România a fost afectată de criză prin efectul crizei globale. A început cu o criză financiară şi s-a materializat în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor din toată Uniunea Europeană printr-o criză economică."

Aşa am aflat că prezenta criză nu are sediul în România. Ceea ce omite preşedintele să spună este faptul că guvernul Boc, cel care l-a făcut să doarmă liniştit, împlinindu-i visul de guvern cu majoritate de 76% în parlament, a acţionat haotic şi neprofesionist în luarea măsurilor anti-criză. Execuţia bugetului general consolidat al statului român la 31 august 2009, ultima pe care o avem la îndemână, arată că veniturile au fost cu 6,6% mai mici faţă de perioada similară din 2008, iar cheltuielile cu 8,3% mai mari. O pondere importantă o reprezintă cheltuielile de personal pe primele opt luni ale anului în curs, care înregistrează o creştere de 10,8%, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, observându-se, totuşi, o diminuare a ritmului de creştere faţă de lunile precedente. Este numai unul dintre exemplele care acuză guvernul Boc de proastă gestiune a bugetului ţării pe timp de criză.

Aşa că Traian Băsescu ar trebui să despartă apele, adică să separe efectele crizei internaţionale de criza internă determinată de o conducere politică fără abilităţi economice, în care miniştrii economiei şi finanţelor publice sunt ingineri, unul de transporturi şi celălalt metalurg, care aveau drept experienţă economică activitatea în economia privată, fără cunoştinţe solide de gestiunea economiei publice. Aşa că unul dintre sediile actualei crize se află în România, nu cum afirmă preşedintele aflat în campanie electorală.

Traian Băsescu a încercat niţel să facă şi pe guvernatorul BNR, dându-şi cu presupusul despre cursul de schimb. Detalii puteţi citi pe site-ul Realitatea TV, în articolul "Guvernatorul" Băsescu: Dacă am da drumul la curs undeva aproape de 5 lei la un euro, am lovi crunt populaţia, de unde am luat şi imaginile de mai sus.

Read more...

Candidaţii la preşedinţie îl vor aliat pe Dumnezeu în campania electorală

Traian Băsescu, prezent la slujba de sfinţire a Bisericii de la Palatul Cotroceni pretinde că nu ştia că numele său este gravat pe clopotul cel nou al bisericii. Lăcaşul de cult, ridicat împreună cu Ansamblul Cotroceni, de către domnitorul Şerban Cantacuzino între anii 1679 şi 1681, a fost dărâmată în anul 1984. Reconstrucţia bisericii a început în anul 2002, pe timpul preşedinţiei lui Ion Iliescu, abandonată apoi şi teminată în perioada 2008-2009, sub preşedinţia lui Traian Băsescu. Dacă cel din urmă este aşa de cucernic, de ce nu a început reconstrucţia mai devreme? Inaugurarea şi sfinţirea au avut loc la data de 11 decembrie 2009, cu numai 12 zile înainte de începerea oficială a campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale.

Mircea Geoană, reprezentant al unui partid de stânga şi urmaş în ale prezidenţiei al lui Ion Iliescu (un celebru "liber cugetător"), aşa cum a pretins la depunerea candidaturii la Biroul Electoral Central, a început să facă cruci mari peste tot şi să folosească expresia "Aşa să ne ajute Dumnezeu", obiceiuri pe care nu le-a avut până la începerea campaniei.

Pe Crin Antonescu nu-l suspectez că vrea să arate o relaţie cu divinitatea mai ceva decât în trecut. Fiind născut în Tulcea, unde tonul în ortodoxie este dat de cucernicii lipoveni, cred că ar o tradiţie creştin ortodoxă puternică în familie.

Oricum ar fi, plecând de la cifrele statistice ale recensământului din 2002, 86,7% din populaţia României este creştin ortodoxă şi circa 99% aparţine unei religii creştine. Aşa că asocierea lui Dumnezeu la campania electorală pare naturală.

Read more...

Guvernul sinucigaş politic Croitoru e gata...

... după ce Băsescu a deschis ziua cu distribuţia de stele suplimentare pentru generali fantomatici, cum ar primarul sectorului 2 din Bucureşti, Neculai Onţanu, care de-abia ieri şi-a manifestat susţinerea faţă de Băsescu şi a fost exclus din PSD;
... după ce Sorin Oprescu şi-a depus candidatura într-o atmosferă cam tristă, cu lume puţină, cu discurs scurt, neinspirat şi terminat cu un fotbalistic "Hai România";
... după ce primarul sectorului 3 din Bucureşti, pedelistul Liviu Negoiţă, a declarat în cursul dimineţii a declarat că guvernul Croitoru va fi unul de tehnocraţi şi nu va avea picior de politician în el;
... după ce la ora 0 a început campania electorală pentru alegerile prezidenţiale.

Alcătuirea presupusului guvern Croitoru este o amestecătură mai ceva decât fostul guvern PD-L - PSD. Dintre cele 14 portofolii, 7 sunt ocupate de foşti miniştri din cabinetul Boc, iar ceilalţi sunt specialişti, fie decoraţi de preşedintele Băsescu, fie şefi de comisii prezidenţiale, fie persoane care, la prima vedere, nu au legătură cu Băsescu şi PD-L, dar, cu siguranţă, vom afla mai multe în zilele următoare.

Este important de remarcat faptul că, dintre economiştii de marcă vehiculaţi de presă a fi fost contactaţi de Lucian Croitoru, niciunul nu este părezent pe listă, ca un semn de decenţă. Nu-i găsim pe Valentin Lazea, Aurelian Dochia, Liviu Voinea, Lucian Liviu Albu.

Este evident că acest guvern sinucigaş politic nu are nicio şansă de a trece de votul parlamentului. Băsescu nu s-a putu abţine de a-şi monta pedeliştii lui dragi în acest guvern. Evident, totul este o mascaradă care să-i permită să păstreze în funcţie guvernul Boc II, care să administreze organizarea alegerilor prezidenţiale şi a referendumului.

Read more...

Băsescu ori e prea sigur pe el, ori îi este frică de turul I al prezidenţialelor

Astăzi, împotriva avizului negtiv, dar consultativ, al parlamentului, Traian Băsescu a semnat decretul de convocare a unui referendum odată cu turul I al alegerilor prezidenţiale, la 22 noiembrie 2009. Desigur, s-a discutat mult pe marginea faptului că acest referendum este o manevră măiastră de îi face pe români de a vota în favoarea lui, pe principiul cine a propus micşorarea numărului parlamentarilor merită să fie votat.

Faptul că Băsescu a programat referendumul în primul tur al prezidenţialelor denotă faptul că fie este sigur că iese preşedinte din primul tur, fie îi este teamă de ceea ce sa va întîmpla la acest prim tur.

În oricare dintre cazuri, convocarea acestui referendum se face cu multe neregularităţi. Acum câtăva vreme, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale câteva articole din legea care reglementează referendumul. Ca să îi dea posibilitatea lui Băsescu să convoace acest referendum, guvernul Boc, înainte de căderea în parlament în urma moţiunii de cenzură, a emis o ordonanţă care înlocuieşte articolele neconstituţionale. Numai că ordonanţele nu pot avea ca obiect drepturile electorale, aşa că este de presupus că, în următoarele zile, opoziţia va sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei ordonanţe.

Referendumul în sine este convocat de Băsescu cu scopul de a supune încă o dată electoratului alegerea parlamentului, în speranţa că PD-L va mai câştiga ceva procente, evident în ipoteza în care Băsescu ar câştiga prezidenţialele. Numai că lucrurile nu sunt aşa de simple. Chiar dacă românii vor fi prezenţi jumătate plus unu la vot, puţin probabil, şi ar vota în favoarea întrebărilor puse, ar trebui să se constituie o comisie parlamentară care să purceadă la propuneri de modificare a Constituţiei, care ar trebui să treacă cu un vot favorabil de cel puţin două treimi în parlament, după care s-a chema românii la un nou referendum. greu de crezut că, cui actuala compoziţie parlamentară, s-ar putea întâmpla aşa ceva.

Read more...

Trei articole excelente

Pe site-ul Cotidianul, au apărut în această seară trei articole excelente.

Primul, Patologia puterii, este semnat de Cornel Nistorescu şi analizează elementele de paranoia din comportamentul lui Traian Băsescu.

Al doilea, Despre sondaje, este semnat de Bogdan Teodorescu şi analizează funcţia manipulatoare a sondajelor de opinie în perioade pre-electorale şi electorale.

Al treilea, „El, Supremul“ – suspendat, este semnat de Liviu Ioan Stoiciu şi pune întrebarea de ce nu purcede actuala majoritate parlamentară la suspendarea, pentru a doua oară, a lui Traian Băsescu.

Read more...

Lucian Croitoru dezamăgeşte, încercând să joace alt Monopoly

Într-un interviu acordat acum câteva ore de Lucian Croitoru lui Radu Soviani la The Money Channel, relatat pe larg de Hotnews.ro, el explică poziţia sa faţă de noua situaţie în care se găseşte. Emisiunea o puteţi urmări aici. Premierul desemnat şi-a construit o imagine de om stăpân pe sine, dar care poartă o pălărie mult prea mare, din punct de vedere politic. Deşi a încercat să se încalţe cu pantofi de politician, el nu a reuşit decât să-i ridice osanale celui care l-a numit, Traian Băsescu. O asemenea atiudine slugarnică îl descalifică pentru funcţia de şef al guvernului. Mai mult decât atât, această atitudine îl face vulnerabil în faţa politicienilor versaţi. Iată că Lucian Croitoru a dat ascultare celebrului principiu al lui Peter. A ascultat de chemarea incompetenţei. Poate nu mai încăpea în propriul lui univers şi şi-a dorit mai mult. Consecinţa: a fost păcălit de Traian Băsescu pentru o funcţie iluzorie, guvernul lui Croitoru neavând nicio şansă să treacă de votul parlamentului.

Întrebat dacă ar mai fi acceptat funcţia de prim-ministru în condiţiile în care ar fi fost ales viceguvernator, poziţie pierdută în favoarea lui Bogdan Olteanu, Croitoru a negat, ceea ce a dat o tentă de arivism demersului lui.

Se ştie că apanajul băncii centrale este politica monetară şi valutară, pe când apanajul guvernului este politica fiscală şi salarială. A pune un specialist în politică monetară în funcţia de prim-ministru înseamnă să-ţi asumi riscul de a face politica fiscală şi salarială la cheremul unui critic al politicii guvernului, ca bancher central, care va lua măsuri dezirabile de către banca centrală, dar care pot da peste cap politicile sociale spre exemplu. Regulile jocului de Monopoly al băncii centrale diferă de regulile jocului guvernului. Iar Lucian Croitoru a fost numit prim-ministru desemnat de un jucător de poker, Traian Băsescu.

Read more...

Lucian Croitoru, misiune imposibilă

Am scris câteva articole în care este pomenit Lucian Croitoru. Pagina de pe Wikipedia este scrisă în grabă, are doar câteva cuvinte şi există de-abia de ieri, de la ora 17.45. Fotografia alăturată este luată de la o dezbatere a revistei Banii Noştri în data de 15 iulie 2009, cu titlul Alfabetul crizei. eveniment la care am participat.

L-am întâlnit de mai multe ori pe Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politică monetară al guvernatorului BNR şi prim-ministru desemnat al României, prin declaraţia de ieri a preşedintelui Traian Băsescu. Mărturisesc că mi-a făcut impresia unui economist educat, cu cunoştinţe solide de macroeconomie, uşor infatuat, însă cu care îţi face plăcere să vorbeşti despre economie, întrucât alte subiecte nu au fost abordate. Are şi avantajul de a fi lucrat pentru Fondul Monetar Internaţional vreme de patru ani. Se vorbeşte în ultimii ani pe culoarele BNR că va fi urmaşul lui Mugur Isărescu în funcţia de guvernator al băncii centrale.

Numirea sa de ieri ca prim-ministru desemnat nu a fost tocmai o surpriză. În mediile politice, se vorbea destul de insistent despre această posibilitate. Însă este clar faptul că Lucian Croitoru este o victimă a disputelor dintre politicieni, misiunea sa fiind imposibilă. Preşedintele Traian Băsescu îl sacrifică şi ar fi interesant de ştiut care au fost resorturile interne ale lui Croitoru de a accepta o astfel de numire. Din câte îl cunosc şi ştiu despre el din alte surse, cred că scopul său a fost să-şi mai adauge o poziţie la CV (sursa: site-ul lui Bogdan Glăvan), în vederea urcării în ierarhia BNR. Reamintesc că Lucian Croitoru a pierdut un post de viceguvernator BNR, fiind susţinut de PD-L, în faţa lui Bogdan Olteanu, candidatul PNL, în conjunctura pe care am descris-o în articolul Propunere bombă a PNL: Bogdan Olteanu pentru viceguvernator BNR.

Odată acceptând o astfel de poziţie perdantă, nu cred că viitorul lui Lucian Croitoru mai poate fi în politică. Şi cred că nici nu-l interesează.

Read more...

Băsescu în război cu România şi cu democraţia

Azi, la ora 13.35, preşedintele Traian Băsescu a anunţat că l-a nominalizat drept premier desemnat pe Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României. Să vedem câteva dintre afirmaţiile lui Băsescu, cu comentariile de rigoare.

"Am avut consultări cu partidele politice, punctele de vedere fiind relativ divergente, atât între partide, cât şi în ceea ce priveşte viziunea mea cu privire la formarea unui nou guvern, într-o perioadă de criză politică. Pentru că criza nu se mai poate prelungi, am semnat decretul de nominalizare a lui Lucian Croitoru ca premier desemnat." Iată cum ştie Băsescu să coafeze realitatea. Punctele de vedere relativ divergente au fost între o majoritate de 65%, care l-a propus pe Klaus Johannis drept premier, şi o minoritate de 35%, PD-L, care a propus un premier înregimentat politic în PD-L. Numirea lui Lucian Croitoru nu numai că nu va rezolva criza politică, ci o va prelungi.

"Lucian Croitoru corespunde dezideratelor partidelor, mai putin PDL, de a nu fi membru al niciunui partid." Adică Băsescu a făcut o mare favoare celor 65% numind un tehnocrat, deşi ieri spusese "Nu cred în valabilitatea unui guvern de tehnocraţi. România nu mai este cu democraţia la începutul anillor '90 când tehnicienii îşi asumau responsabilitatea pentru politicienii care stau în spate şi o fac pe păpuşarii cu indicaţii preţioase." Adică nu partidele trebuie să fie păpuşarii premierului, ci însuşi Băsescu să fie păpuşar şef.

"N-am să înţeleg niciodată de ce trebuia să cadă Guvernul cu o lună înainte de alegeri. Fac apel la responsabilitate, România are nevoie rapid de un Guvern." Guvernul trebuia să cadă fiindcă nu mai avea susţinere parlamentară. Însuşi preşedintele Băsescu a recunoscut ieri că guvernul a căzut perfect constituţional. În ceea ce priveşte responsabilitatea, preşedintelui îi lipseşte de vreme ce numeşte un premier desemnat a cărui echipă guvernamentală va cădea prin votul parlamentului.

"Am avut 3 propuneri pentru funcţia de prim-ministru: una a fost a mea, bazată pe profesionalism, experienţă şi cunoaşterea instituţiilor financiare internaţionale, a mai fost o propunere a PD-L, un om politic şi propunerea arhi-cunoscută făcută de PNL, PSD şi UDMR." Cu alte cuvinte, Băsescu recunoaşte faptul că a adoptat propria lui propunere. Aşa este oare în democraţie?

Read more...

Şantajul lui Băsescu

În această după-amiază, la întâlnirea cu reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice reprezentate în parlament, Traian Băsescu a trecut la atac. În esenţă, a spus că, în principiu, este de acord numai cu un guvern cu miniştri politici şi nu tehnocraţi. El optează pentru un guvern politic de uniune naţională. Cu alte cuvinte, în care să se afle şi PD-L. Cu siguranţă că a fost surprins de rapiditatea cu care PSD+PC, PNL, UDMR şi grupul minorităţilor altele decât ce a maghiară au ajuns la un consens asupra desemnării unui premier, în persoana lui Klaus Wagner Johannis, primarul Sibiului şi preşedintele al Forumul Democrat al Germanilor din România. Desigur, Băsescu nu concepe o formulă guvernamentală din care pupilul său, PD-L, să lipsească. Sau, dacă lipseşte, măcar guvernul să aibă în componenţă adversari politici şi nu reprezentanţi tehnocraţi ai adversarilor. Aşa că şantajează. Le-a declarat reprezentanţilor noii majorităţi că ar putea fi de acord să desemneze un independent cu condiţia ca miniştrii să fie membrii ai partidelor politice. El a argumentat:

"Nu cred în valabilitatea unui guvern de tehnocraţi. România nu mai este cu democraţia la începutul anillor '90 când tehnicienii îşi asumau responsabilitatea pentru politicienii care stau în spate şi o fac pe păpuşarii cu indicaţii preţioase. (...) Cred că partidele ar trebui să refelecteze la asumarea guvernării, într-o perioadă în care situaţia economică riscă să se degradeze şi aşa aprecierile pentru faptul că nu mai avem Guvern în deplinătatea capacităţii de gestionare a treburilor ţării sunt negative şi apariţia unui guvern despre care toată lumea va spune că este manipulat este riscantă. Restabilirea încrederii în România se poate face doar prin asumarea responsabilităţilor de către un guvern politic, un guvern care răspunde în faţa electoratului. Nu un guvern de tehnicieni pe care poate vă gândiţi să îi şi detaşăm."

Însă alta e opţiunea lui Băsescu.

"Pe durata întregului meu mandat, am făcut desemnarea de la partidul sau alianţa înregistrată juridic care a dobândit prin alegeri cel mai mare număr de parlamentari", a spus el, într-o declaraţie după discuţiile pe care le-a purtat la Palatul Cotroceni. El a continuat: "PDL, renunţând la candidatura lui Emil Boc, anunţată ieri, în consultări, a făcut solicitarea să poată să transmită şi el o propunere pentru funcţia de premier, fiind partidul cu cel mai mare număr de parlamentari. (...) Vă rog pe toţi să citiţi Constituţia - nu există niciun articol în care partidele au responsabilitate pentru formarea majorităţii. Responsabilităţile pentru formarea unei majorităţi aparţin premierului desemnat, el intră în negociere cu partidele. Articolul 103, alineatul 2: Candidatul pentru premier va cere, în zece zile de la desemnare, votul de investitură pentru cabinet şi programul de guvernare. (...) Unele partide mi-au propus nominalizarea unui premier în persoana domnului Johannis. Nu am respins posibilitatea ca domnul Johannis să devină premier, în condiţiile în care opţiunile mele se îndreaptă totuşi către alte soluţii. Nu am respins totuşi propunerea numai pentru că vine de la PSD, PNL sau UDMR. Opţiunea mea este o persoană care să aibă expertiza economică şi experienţă în relaţiile cu băncile şi instituţiile internaţionale financiare."

Cu alte cuvinte, preşedintele Băsescu, în totală sfidare faţă de spiritul Constituţiei şi faţă de regulile majorităţii politice într-o democraţie normală, îşi manifestă arbitrariul în scopul de a tărăgăna lucrurile, aşa cum scriam şi ieri, sau, mai rău, de a declanşa alegeri parlamentare anticipate. Spiritul Hugo Chavez pare să-l contamineze din ce în ce mai mult, uitând că este preşedinte într-o ţară membră a Uniunii Europene. Convingerea mea este că o astfel de atitudine nu va rămâne nesancţionată, atât de către electorat, dar şi de către partenerii noştri din UE şi NATO.

Nu se putea alegere mai bună decât Klaus Johannis pentru funcţia de premier. A organizat manifestările desfăşurate de-a lungul anului 2007, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg. Este membru al minorităţii germane, ceea ce a făcut să fie susţinut de către UDMR şi organizaţiile celorlalte minorităţi. A fost ales în 2004 cu 87% din voturile sibienilor şi 84% în 2008. Cea mai importantă calitate este faptul că în jurul său s-a putu forma în sub 24 de ore o majoritate de 65% din parlament. Cu un singur defect: omite PD-L-ul, spre disperarea domnului Băsescu...

Să vedem ce scria Emil Boc, profesor de drept constituţional, în cartea "Instituţii politice şi proceduri constituţionale în România", apărută la Editura Accent din Cluj în anul 2003. Citatele le-am preluat de aici.

Pag.225: "Preşedintele României nu se bucură de independenţă totală în desemnarea primului-ministru. Potrivit textului constituţional, Preşedintele trebuie să consulte partidul care deţine majoritatea absolută a locurilor în Parlament ori, dacă nu există o a asemenea majoritate, să consulte toate partidele reprezentate în Parlament. Chiar dacă Preşedintele României nu este obligat să ţină cont de părerile partidelor consultate, considerăm că nu va putea desemna la funcţia de prim-ministru decît pe acel candidat care are suportul majorităţii parlamentare.”
pag. 165: "Aşadar, esenţial în procedura de formare şi învestire a Guvernului este votul Parlamentului. Guvernul va răspunde politic doar în faţa Parlamentului care îl poate demite."
pag. 162: "Preşedintele nu are independenţă totală în desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru. (...) Dacă Preşedintele ar omite consultarea unui partid parlamentar – indiferent de mărimea lui – el s-ar face vinovat de încălcarea Constituţiei, cu posibilitatea declanşării procedurii de demitere a sa din funcţie."

Fără comentarii.

Read more...

Băsescu vede pentru a doua oară că nu e întotdeauna cum vrea el

Deşi Băsescu se uită galeş într-o parte în fotografia oficială alăturată, lucrurile nu prea stau bine pentru el. Votarea moţiunii de cenzură pentru jumătate din guvernul pentru care a dormit liniştit câteva zile este o repetare, în alţi termeni, a suspendării sale din funcţia de preşedinte din 2007, provocată de "cei 322".

Băsescu şi partidul său de suflet, PD-L, au reuşit să se pună rău cu toată lumea. Şi nu este vorba numai de formaţiunile politice, dar şi bugetari, pensionari, profesori, medici, eventual şi servicii speciale. Şmecheria îndelung antrenată a lui Băsescu este pe cale din nou să se reafirme. Va încerca prin chichiţe procedurale să prelungească cât se va putea de mult agonia guvernului Boc II. Probabil că propunerile făcute de PSD+PC şi PNL, printre care şi cea a primarului Sibiului, Klaus Johannis, nu vor avea sorţi de izbândă. Băsescu îşi va pune consilierii să lingă Constituţia şi legile ţării pentru a găsi aceste chichiţe procedurale. Şi probabil că va şi reuşi.

Crin Antonescu şi Mircea Geoană au riscat mult prin această moţiune de cenzură, unul propunând-o şi altul susţinând-o. Dacă moţiunea nu ar fi trecut, atunci şansele lor la prezidenţiale ar fi fost clar reduse, iar Băsescu şi PD-L s-ar fi împăunat peste măsură.

Cred că, în actualele momente, Băsescu regretă pentru faptul de a fi insistat să mărească mandatul preşedintelui la 5 ani, decalând astfel alegerile parlamentare de cele prezidenţiale. Încep să se adune costuri importante pentru sfidarea Constituţiei, a legilor şi a celorlalţi români.

Dacă la suspendarea din 2007, Băsescu putea să clameze împotriva celor 322, pretinzând că nu reprezintă poporul român, acum ce ar mai putea să zică, dat fiind că prlamentarii au fost aleşi prin vot uninominal?

Aflu, în ultimul moment, că UDMR, amanta de serviciu a politicii româneşti, a fost invitată, la ora 17.45, pentru consultări, la Palatul Cotroceni.

Read more...

Guvernul Boc a căzut. Ce urmează?

Moţiunea de cenzură împotriva guvernului Boc a trecut cu 254 voturi pentru şi 176 voturi contra, în conformitate cu informaţiile pe care le am în acest moment. Am urmărit în bună măsură discursurile din şedinţa camerelor reunite ale parlamentului, care ar merita analizate în profunzime. Probabil că cele două discursuri ale lui Emil Boc, cel de la începutul şi cel de la sfârşitul luărilor de cuvânt, au fost cele mai puţin inspirate. Deşi se discuta o moţiune de cenzură generală, aceste discursuri au fost structurate ca şi cum era vorba de moţiunea împotriva asumării de către guvern a legii pensiilor. Mi s-a părut o tentativă disperată de a-şi justifica legitimitatea acţiunilor guvernului său şi nicidecum contracararea celor conţinute în moţiunea "11 contra România", înaintată de PNL şi UDMR. După aflarea rezultatului moţiunii, Emil Boc a declarat că este o onoare pentru un guvern să cadă după depunerea unei legi corecte spre asumare. Oare?

Dacă guvernul Boc nu ar fi fost talibanizat de doctrina Băsescu, şi-ar fi dat demisia după respinderea sesizării PD-L de la Curtea Constituţională privind neconstituţionalitatea moţiunii.

Adoptarea acestei moţiuni de cenzură este o premieră după 1990, fiind prima de acest fel adoptată. Nicio altă astfel de moţiune nu a avut soţi de izbândă, deşi moţiunile nu au lipsit.

Preşedintele Traian Băsescu va face o declaraţie la ora 16.30, pregătindu-se, probabil, să valorifice momentul în maniera specifică. Este genul de situaţie care îi place, se simte provocat când este încolţit.

Cel mai probabil, PNL şi PSD+PC vor propune un guvern de tehnocraţi care să gestioneze ţara până după alegerile prezidenţiale de peste o lună şi jumătate. Probabil că Băsescu va încerca să tragă de timp prin orice mijloace ca să menţină guvernul Boc interimar până la alegeri.

Deja PNL a vehiculat numele primarului Sibiului, Klaus Johannis, pentru funcţia de premier. Acesta, aflat în Japonia, a tăcut multă vreme şi abia acum a dat o declaraţie: "Am discutat despre această posibilitate şi pot să spun că este una interesantă, iar, în cazul în care actualul guvern va cădea, sunt dispus la discuţii", după cum relatază Hotnews.ro.

Va fi cea mai dură luptă electorală pentru prezidenţiale din câte am parcurs până acum.

Read more...

Dinu Patriciu vs. Bogdan Olteanu

Atins de vocaţia jurnalismului (aşa se întâmplă câteodată când îţi cumperi ziar, nu te poţi abţine să scrii acolo), Dinu Patriciu a scris articolul Canibalii în Adevărul de ieri. Scopul articolului era de a explica de ce ziarul respectiv a decis să se îndepărteze de zona politică. Cu alte cuvinte, ziarul încearcă să facă un experiment interesant şi unic în peisajul media din România în zona quality, adică să nu mai abordeze nicio temă politică.

Ca să-şi argumenteze discursul, Patriciu trage în câteva ţinte, fără să le numească. Una dintre ele este Bogdan Olteanu şi se leagă de numirea acestuia în funcţia de viceguvernator al Băncii Naţionale a României. Iată ce scrie Dinu Patriciu despre el:

"În urmă cu mulţi ani, m-a rugat un prieten să-l angajez la Rompetrol. După ce a făcut testele psihologice, vicepreşedintele meu pentru Resurse Umane a venit şi mi-a spus că-şi dă demisia dacă îl angajez pe acest individ. Labil psihic, excesiv de ambiţios, lipsit de loialitate, de o inteligenţă mediocră, dar şiret şi lipsit de moralitate. Nu l-am angajat. Şi-a urmat cariera politică în care defectele l-au ajutat. L-a ajutat şi un prieten al meu, prea comod ca să-şi poarte geanta singur. Acum liberalii l-au votat pentru această poziţie aşa cum mi-a spus cineva azi dimineaţă, ca să scape de el. Deh, cinismul politicienilor!"

Prietenul căruia îi purta Bogdan Olteanu geanta este, evident, Călin Popescu Tăriceanu. Te cuprinde mirarea de ce nu a scos Dinu Patriciu nicio vorbuliţă când Tăriceanu era premier şi Bogdan Olteanu preşedinte al Camerei Deputaţilor. Desigur, influenţa certă a lui patriciu în PNL ar fi trebuit să îi dea imboldul de a pune în discuţie prezenţa lui Olteanu în înalte funcţii de stat.

Read more...

Băsescu şi PD-L capătă ceea ce au dorit

Moţiunea de cenzură împotriva guvernului Boc II, semnată de 124 parlamentari ai PNL şi UDMR, inclusiv câţiva parlamentari PSD, care au semnat în nume propriu, va fi discutată marţi, 13 octombrie 2009. Astăzi, Mircea Geoană a declarat că alianţa PSD+PC va vota în favoarea moţiunii. El a declarat plastic: "Săptămâna viitoare, marţi, 13 octombrie, va fi, sperăm cu toţii, şi e o veste bună pentru români, ziua în care ghinionul se va sparge. Şi regimul Băsescu-Boc va primi o lecţie necesară din partea Parlamentului şi limitarea responsabilităţilor şi practicilor abuzive ale acestui regim."

Simţind căderea iminentă, Băsescu a venit cu o măsură măiastră: a pus guvernul Boc să îşi asume răspunderea pe legea pensiilor, care înlătură toate privilegiile instituite de legi speciale şi de care beneficiază circa 240.000 persoane. Evident, e mult mai demn să pice guvernul pentru asumarea răspunderii asupra unei legi foarte populare, decât în urma unei moţiuni de cenzură care vizează politica guvernamentală în ansamblu. Astfel, Băsescu va începe să tune din nou împotriva celor 322, care sunt împotriva unei legi care ar asigura echitatea socială. Se întrevede astfel cărui electorat se adresează de această dată Băsescu. Dacă la precedentele alegeri a mizat pe voturile celor instruiţi peste medie, acum mizează pe un electorat de tip mai pesedist.

Căderea guvernului în această perioadă pre-electorală înseamnă o campanie mult mai murdară decât ne puteam imagina. Probabil cea mai murdară după 1990. Intrarea lui Sorin Oprescu în cursa electorală va complica şi mai mult aritmetica primului tur al prezidenţialelor, din 22 noiembrie 2009.

Read more...

Culmea nesimţirii: Monica Iacob Ridzi cere clemenţă parlamentarilor

Într-un lung discurs ţinut în faţa parlamentarilor, Monica Iacob Ridzi a declarat:

"Vă cer să nu votaţi raportul Comisiei de anchetă, în caz contrar aţi legitima, aşa cum şi Comisia juridică prin votul său consultativ încearcă să vă determine să faceţi, un abuz, aţi da valoare unui act nul de drept şi aţi genera consecinţe nule din punct de vedere juridic. A nu vota sau a da un vot negativ înseamnă a reda Parlamentului imaginea de garant al respectării principiilor constituţionale într-un stat de drept."

După dovezile covârşitoare publicate de presă, iată vajnica pedelistă ştie să fie de o vehemenţă demnă de o cauză mai bună. Din păcate pentru ea, socotelile de acasă nu se potrivesc cu cele din târg. În actualele condiţii, în care PSD a ieşit de la guvernare, doamna Ridzi nu are nici măcar capacitatea de a aprecia raportul de forţe din parlament, în care nu poate avea câştig de cauză. Nu-i de mirare că a fost huiduită în parlament.

De altminteri, se pare că s-a luat după şeful său de partid, Emil Boc, care, împreună cu jumătatea sa de guvern, ca un Aleodor Împărat, jumătate de om călare pe jumătate de iepure şchiop, îşi imaginează că mai poate să-şi asume răspunderea guvernului pe proiecte de legi, în condiţiile unei majorităţi ostile în parlament.

Read more...

Cine este de vină pentru greva bugetarilor de azi?

Astăzi, o parte a bugetarilor s-a aflat în grevă. Spun o parte pentru că anumite sectoare, cum ar fi poliţia, nu pot intra în grevă. În spitale, au funcţionat teoretic doar unităţile de primire urgenţe, în realitate multe cadre sanitare au avut program normal. În şcoli, elevilor li s-a sugerat să nu vină azi la şcoală. În ce priveşte salariaţii administraţiilor locale, ei au întrerupt o mare parte din activităţi. În ansamblu, multe sectoare de activitate au fost perturbate. Obiectul disputei a fost nemulţumirea generală a bugetarilor faţă de modul în care a fost concepută grila de salarizare din legea salarizării unitare a bugetarilor, asupra căreia guvernul şi-a asumat răspunderea.

Premierul Emil Boc a participat la discuţiile care au avut loc la Ministerul Muncii între ministrul finanţelor şi ministru interimar al muncii, Gheorghe Pogea, şi reprezentanţii sindicatelor afiliate la Alianţa Bugetarilor, organizatoare a grevei de astăzi. Emil Boc s-a arătat foarte împăciuitorist de această dată, în contrast cu fermitatea pe care o afişează în declaraţiile de la Palatul Victoria. El a spus, printre altele:

"Nu există niciun motiv, legat de drepturile salariale, care să susţină organizarea grevei generale. Veniturile salariale nu vor fi diminuate, ci dimpotrivă, pentru unele categorii, vor creşte. (...) Guvernul îşi arată disponibilitatea ca procesul de dialog social să meargă mai departe. (...) Greva nu reprezintă o soluţie pentru situaţia actuală. O grevă generală poate pune în pericol plata salariilor şi a pensiilor, chiar dacă nu avem nicio problemă cu plata acestora în acest moment, nici pentru 2009, nici pentru 2010, iar Guvernul a făcut un efort extraordinar în acest sens. (...) Continuarea grevelor poate pune, însă, în pericol stabilitatea. (...) Sectorul bugetar a fost cel mai puţin afectat de criză. Oamenii din mediul privat au fost concediaţi şi nu au mai făcut grevă. (...) Astăzi le-am făcut o ofertă sindicatelor, care sunt nemulţumite de legea salarizării: Aceştia sunt banii pe care îi avem, vă rog să întocmiţi o grilă unică de salarizare în limita acestor bani, cu care să fiţi de acord şi pe care să o semnaţi, iar eu, la rândul meu, o semnez."

Faptul că în sistemul privat nu au avut loc greve arată, aşa cum am mai arătat, faptul că menagementul privat este superior celui de stat. Faptul că avem mai puţini bani la buget ţine de incompetenţa economică a acestui guvern, care, în condiţii de criză, a crescut cheltuielile bugetare, în condiţiile unor venituri mai reduse, iar programul de investiţii, care este o măsură tipică anti-criză, nu a fost respectat.

Reprezentanţii Alianţei Bugetarilor, prezenţi la întâlnire, au anunţat că discuţiile s-au încheiat fără niciun rezultat. În consecinţă, ei nu renunţă la calendarul protestelor şi ameninţă greva generală.

Read more...

Mircea Geoană, un alt politician economist: "Să facem în jurul CEC-ului o bancă de stat, care să acopere 20% din piaţă"

Invitat astăzi la emisiunea Zece pentru România, moderată de Mihai Tatulici, candidatul PSD la preşedinţie, Mircea Geoană, întrebat fiind despre lecţiile pe care le-am învăţat din actuala criză economică, a declarat:

"Lecţia pentru mine este următoarea: un pic mai naţionalişti din punct de vedere economic. M-am lămurit că dacă n-am o bancă românească, dar care s-o dau poate la management străin, sa fie un management privat, dar să fie o banca romaneasca de stat... Putem să avem în jurul CEC-ului, să facem o bancă şi să acopere cam 20% din piaţă, astăzi e posibil sa o facem."

Îmi permit să-i atrag atenţia fostului meu coleg de clasă de la Colegiul "Sf.Sava" următoarele:
- CEC este bancă comercială, se numeşte CEC Bank SA şi este înscrisă în Registrul instituţiilor de credit de la BNR sub nr.RB-PJR-40-046 din 17.09.1999, deci nu ştiu cum ar putea să construiască în jurul CEC-ului o bancă de stat;
- capitalizarea CEC Bank a stârnit mari probleme, în condiţiile în care Comisia Europeană a refuzat această operaţiune, prin care statul român dorea să recapitalizeze banca cu 900 mil.lei, CE considerând că o astfel de iniţiativă ar reprezenta ajutor de stat, neavând încredere că statul s-ar comporta ca un investitor privat;
- Comisia Europeană ar accepta ca statul român să suplimenteze capitalul social cu 120 mil.€, dacă investitori privaţi ar investi circa 60 mil.€;
- acoperirea unei cote de piaţă de 20% din perspectiva unei bănci care, la sfârşitul anului 2008, avea o cotă de piaţă de 4,3%, este o întreprindere extrem de dificilă: a-ţi mări cota de piaţă de 4,65 ori într-un interval scurt de timp, în condiţiile în care piaţa bancară românească este saturată şi în criză, este imposibil.

Dacă Mircea Geoană, în temeiul luptei electorale pentru Cotroceni, o ia pe urma lui Traian Băsescu, pricepându-se la orice, mă tem că şansele sale electorale se vor diminua, măcar în rândul acelora care stăpânesc subiectele pe care politicianul le abordează.

Read more...

Mioriticul Băsescu: "Nu ne-am propus să scoatem ţara din criză"

Prezent la Luduş, în timpul uneia dintre nenumăratele vizite electorale din ultimele luni, Traian Băsescu a declarat: "Nici eu, nici Guvernul, nici Banca Naţională nu ne-am propus să scoatem ţara din criză. Actuala criză este o criză globală şi România este dependentă de ce se întâmplă la nivel global. Ţările ori ies toate din criză, ori rămân toate în criză. Chiar şi ţările care au o mai mică eroziune a PIB generată de criză au scădere, nimeni nu creşte."

Toată lumea s-a mirat de nu a luat guvernul măsuri riguroase anti-criză. Iată de ce: preşedintele tuturor românilor se lamentează mioritic că depindem de alţii. Domnia sa a făcut în nenumărate rânduri afirmaţii de natură economică cel puţin discutabile. Însă această afirmaţie pune capac la toate.

Dacă aşa înţelege preşedintele că trebuie acţionat în momente de criză, atunci nu trebuie ă ne maimirăm de atitudinea actualului guvern, care nu face altceva decât să asculte indicaţiile de la Cotroceni. Desigur, trebuie să admitem că este o criză globală, din cauze care nu ţin de noi, însă de aici până la a spune că nu ne-am propus să ieşim din criză este cale lungă.

Să ne amintim faptul că, în campania electorală pentru alegerile parlamentare din toamna trecută, politicienii ţipau sus şi tare că nu există criză. Redau mai jos câteva dintre declaraţiile preşedintelui Băsescu cu privire la criză:

- "România nu va fi afectată de criza financiară din SUA", 25 septembrie 2008, Cotidianul
- "Nu spun că România nu este afectată de criza financiară, însă ţara poate trece cu bine de criză, dacă are voinţă şi cap", 30 octombrie 2008, Adevărul
- "Criza se resimte încă din acest trimestru în scăderea producţiei. Avem mijloace ca să nu ne afecteze consistent. Ne vom menţine pe un trend de creştere economică şi în 2009", 7 noiembrie 2008, Realitatea.net
- "Ultimul lucru pe care îl va face România va fi să se împrumute la Fondul Monetar Internaţional", 16 ianuarie 2009, ŞtirileProTV.ro
- "În ciuda deprecierii masive a creşterii economice în România, continui să rămân optimist că România va avea o creştere economică de 1,5-2%, împotriva multor estimări de creştere economică negativă", 5 martie 2009, BankingNews.ro

Aceste mostre din gândirea economică a preşedintelui Băsescu sunt elocvente. Ne este mai lesne de înţeles de ce, cu asemenea politicieni, vom ieşi mai greu din criză.

Read more...

Alegeri parlamentare anticipate în Grecia

Astăzi, grecii cu drept de vot sunt chemaţi la urne pentru alegeri parlamentare anticipate, în care favorit pare să fie Partidul Socialist (Pasok) condus de Georgios Papandreu, în faţa Partidului Noua Democraţie a actualului prim-ministru, Kostas Karamanlis. Este interesant faptul că ambii liderii sunt membrii unor dinastii politice, în Grecia părând că politica este o afacere de familie. Se mai vede şi pe la alţii, nu?

Kostas Karamanlis, acum în vârstă de 53 de ani, a ajuns la putere în 2004 şi a fost reales în 2007, învingându-l în ambele rânduri pe Papandreu, a preferat să convoace alegeri anticipate, invocând nevoia unui mandat clar, care să permită guvernului său adoptarea măsurilor de austeritate impuse criza economică pe care o traversăm. Noua Democraţie a fost în ultima vreme ţinta atacurilor opoziţiei, în frunte cu Pasok, din pricina unor scandaluri de corupţie şi a degradării finanţelor publice şi a climatului economic, în general. Noua Democraţie are în prezent o majoritate fragilă în Parlament, la doar un mandat diferenţă (151 de mandate din cele 300).

După ultimele sondaje de opinie publicate în 19 septembrie 2009, Pasok (stânga) este creditat cu peste 40% din voturi, cu 5-7% mai mult decât Noua Democraţie (dreapta). Conform legislaţiei elene, rezultatele sondajelor de opinie nu pot fi publicate cu mai puţin de 15 zile înaintea alegerilor. Pentru a-şi asigura majoritatea în noul Parlament, Pasok ar trebui să câştige 40%-42% din sufragii, restul mandatelor venind din redistribuiri.

La alegerile europarlamentare din iunie 2009, Pasok a învins Noua Democraţie. Deşi în Grecia votul este obligatoriu, la alegerile europarlamentare s-a întregistrat un absenteism extins, prezenţa la urne fiind de doar 45% din populaţia cu drept de vot.

Actualizare 05.10.2009. Alegerile generale au fost câştigate de Pasok. Ministerul de interne elen a făcut cunoscut că au fost numărate 99% din voturi. Pasok a obţinut 43,93% din voturi, iar Noua democraţie 34,49%. Potrivit acestor rezultate, în parlamentul cu 300 de locuri, Pasok va avea 160 deputaţi, iar Noua Democraţie 93 deputaţi. Premierul Karamanlis a acceptat înfrângerea şi a renunţat la funcţia de lider al partidului.

Read more...

Mai poate coabita Băsescu cu cineva?

PD-L pare a fi partidul sortit rupturilor. Spre deosebire de PD-L, PSD şi PNL au o ideologie clară, pe când PD-L se mută de colo-colo. Băsescu patronează PD-L. Fără Băsescu, poate ar fi avut şi PD-L o poziţionare politică clară.

Traian Băsescu a dovedit că nu poate coabita cu nimeni. În guvernarea trecută, după plecarea PD-L, Băsescu a avut un război continuu cu guvernul PNL, care i-a ţinut piept datorită susţinerii PSD în parlament. Traian Băsescu a arătat că nu poat coabita nici cu PSD, pe care l-a folosit doar să-şi asigure o majoritate confortabilă în parlament. Acum s-a rupt şi această coaliţie.

În condiţiile în care Băsescu va fi ales preşedinte la următoarele alegeri prezidenţiale, va trebui să coabiteze cu cineva, în afară de PD-L. Dacă această coabitare va arăta aşa cum au arătat şi celelalte două coabitări de până acum, România nu va avea parte de linişte politică. Şi asta este rău, în condiţiile în care criza economică nu s-a sfârşit şi vom avea nevoie de o recuperare economică lungă.

Read more...