Proiectul bugetului de stat pe 2010: România, ţara bunului plac, în care guvernul ne îndeamnă să furăm

În proiectul de buget de stat pentru anul 2010, apărut cu foarte multă întârziere (trebuia prezentat până la 10 octombrie 2009 în parlament, iar guvernul Boc a fost demis prin moţiune de cenzură abia la 13 octombrie 2009), apare o aberaţie imensă: bugetarii care au câştigat procese cu statul pentru drepturi salariale nu-şi vor recupera banii înainte de 1 iulie 2010. O decizie administrativă arbitrară şi abuzivă, care contrazice pricipiile justiţiei într-un stat de drept. Dacă guvernul României are un astfel de comportament, atunci nu ar trebui să ne mai mirăm că în ţara asta se fură pe rupte. Dacă statul fură, pentru că nu se poate numi altfel atitudinea respectivă, de ce s-ar feri şi cetăţenii acelui stat să fure? Cu alte cuvinte, guvernul Boc încurajează furtul ca politică de stat.

Read more...

Bogdan Aurescu, un pion căzut pradă jocului politic

Diplomatul de excepţie, Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a căzut pradă jocurilor politice ale PD-L. Prezent pe lista guvernelor premierilor desemnaţi Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă, el a fost folosit exclusiv ca element de imagine folosit de Traian Băsescu şi partidul său de suflet şi manevră pentru a da un plus de credibilitate acelor liste. De altminteri, clasa politică este unanimă în a aprecia calităţile profesionale excepţionale ale lui Bogdan Aurescu. Mai mult decât atât, Traian Băsescu a avut tupeul să folosească succesul echipei conduse de Bogdan Aurescu în procesul contra Ucrainei privind delimitarea platoului continental al Mării Negre, afirmând că suprafaţa României s-a mărit cu 9.700 kmp în mandatul său. Desigur, lucrurile nu stau chiar aşa, fiind vorba doar de drepturi economice exclusive asupra acelei zone.

După ce a apărut şi pe lista noului guvern Boc, când lucrurile au luat o turnură mult mai politizată, Traian Băsescu se dispensează de Bogdan Aurescu, preferându-l în locul lui pe Theodor Baconschi, ambasadorul României în Franţa. Personajul Baconschi este unul extrem de controversat. Redau mai jos motivele controverselor:

1. În 2007, a fost subiectul unui scandal diplomatico-sexual, privind-o pe Manuela Vulpe, în acea vreme ambasador al României în Mexic, căreia un binevoitor i-a publicat corespondenţa pe e-mail, din care rezulta că ar fi avut relaţii "neprincipiale" cu Theodor Baconschi, consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu în acea vreme, şi Dorin Marian, fost şef al cancelariei primului ministru. Detalii aici, aici şi aici.

2. Implicarea sa în contractul dubios de publicitate cu ziarul Le Figaro, încheiat de către ministerul condus de Elena Udrea, în noiembrie 2008. Detalii aici şi aici.

3. Scandalul votării la secţia specială de la Paris, la alegerile prezidenţiale din 6 decembrie 2009, unde au reuşi să voteze circa 3.800 persoane, în condiţiile în care la o secţie specială transparentă, cum a fost cea de la Gara de Nord, nu au reuşit să voteze mai mult de 700 persoane.

Traian Băsescu a devenit foarte sensibil la românii din diasporă, de când aceştia au răsturnat soarta votului de la alegerile prezidenţiale. Cum la secţiile din străinătate lucrurile nu au fost deloc transparent şi au devenit chiar dubioase, probabil că Băsescu se simte obligat să recompenseze responsabilii a ceea ce s-a întâmplat acolo. Unul dintre ei este Theodor Baconschi.

Read more...

Posibila listă a cabinetului Boc

După toate aparenţele, lista miniştrilor din noul cabinet Boc ar fi următoarea:

• Vicepremier: Marko Bela, UDMR
  
• Ministrul Administraţiei şi Internelor: Vasile Blaga, PD-L
  
• Ministrul Economiei şi Comerţului: Adriean Videanu, PD-L
  
• Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii: Radu Berceanu, PD-L
• Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: Elena Udrea, PD-L
  
• Ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional: Kelemen Hunor, UDMR
  
• Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: Marian Sârbu, PSD, sau Mihai Şeitan
• Ministrul Agriculturii: Orest Onofrei, PD-L
  
• Ministrul Sănătăţii:Cseke Attila, UDMR, senator de Bihor
  
• Ministrul Educaţiei: Petru Daniel Funeriu, PD-L
• Ministrul Mediului: Korodi Attila, UDMR
  
• Ministrrul Comunicaţiilor: Gabriel Sandu, PD-L (?)
• Ministrul Finanţelor Publice: Sebastian Vlădescu, PNL
• Ministrul Apărării: Gabriel Oprea, independent (?)
• Ministrul Justiţiei: Cătălin Predoiu, independent, fost PNL
  
• Ministrul Afacerilor Externe: Bogdan Aurescu, independent
  

Cezar Preda, vicepreşedinte şi deputat PD-L, citat de Hotnews.ro, a declarat: "Dacă echipa de negociere s-a dus cu gândul să păstreze pentru fiecare câte un minister şi să dea Ministerul Culturii şi Cultelor UDMR-ului, atunci a făcut una dintre cele mai mari greşeli politice din ultimii ani (...) Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional nu poate face obiectul de negociere a PD-L cu UDMR. Ministerul trebuie să fie responsabilitatea Partidului Democrat Liberal pentru că ne-am asumat un parteneriat social cu Biserica (...) PD-L va deconta pe termen mediu si lung decizia de a da Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional UDMR-ului".

Read more...

Liberalul Sebastian Vlădescu ar fi acceptat portofoliul finanţelor publice în noul guvern Boc

După cum anunţă Mediafax, liberalul Sebastian Vlădescu ar fi acceptat propunerea primului ministru desemnat, Emil Boc, de a face parte din viitorul guvern. Sebastian Vlădescu a fost ministrul finanţelor publice în guvernul Tăriceanu, din august 2005 până în aprilie 2007, când a devenit secretar de stat în Ministerul Economiei şi Finanţelor, şase luni mai târziu fiind eliberat din funcţie la cerere. El a fost secretar de stat la Finanţe şi în 2000. Vlădescu a fost negociatorul şef din partea României la privatizarea fabricii de automobile de la Craiova.

Se pare că acestă chestiune a fost tranşată vineri, într-o convorbire cu Emil Boc la Palatul Victoria, când PD-L spera să coopteze PNL la guvern. După cum scrie Dan Popa pe blogul lui, întrebat fiind dacă va fi ministru în cabinetul Boc, Sebastian Vlădescu a răspuns sec: "Mă duc să schiez acum. Discutăm de luni încolo."

Vlădescu este adept al renunţării la impozitul minim, fiind de părere că nu aduce prea mulţi bani la bugetul de stat. Despre opiniile sale despre ceea ce ar trebui făcut în perioada următoare: "Statul poate reduce repede cheltuielile salariale, care reprezintă acum în jur de 8% din PIB faţă de 6-7% în ţările dezvoltate. Numai că acest fapt poate fi dureros, deoarece poate atrage după sine o scădere a veniturilor salariaţilor bugetari sau o reducere a numărului acestora. De asemenea, statul poate reduce cheltuielile materiale. În sistemul bugetar e o mare risipă cu acestea. Aici e vorba şi de banii pe care statul îi direcţionează către bugetele locale şi sunt în multe cazuri prost cheltuiţi. Dacă aş folosi o formulă jurnalistică, aş spune că dacă s-ar fura mai puţin cu banii pe care îi are statul s-ar putea face mai multe lucruri, inclusiv reducerea CAS ar fi posibilă", a declarat Vlădescu.

Această posibilă numire a lui Sebastian Vlădescu ca ministru, corelată cu propunerea făcută de Traian Băsescu în timpul consultărilor cu partidele politice de acum două zile de a-l avea pe Marian Sârbu de la PSD ca ministru al muncii, sugerează atât ideea unor racolări continue la PD-L, cât şi oferirea unei aparenţe de guvern de uniune naţională.

Marian Sârbu a afirmat că le va propune membrilor Comitetului Executiv Naţional să fie de acord cu participarea la guvernare, într-o formulă limitată, el făcând trimitere la propunerea pe care premierul desemnat Emil Boc i-a făcut-o joi, de a asigura în continuare conducerea Ministerului Muncii.

"Cred că situaţia actuală dificilă dn punct de vedere economic şi social nu ne permite să fim doar spectatori. A crede că actualul guvern care îşi va asuma guvernarea în această perioadă dificilă va fi singurul responsabil, iar PSD va tropăi în Parlament de fericire este o iluzie politică", a spus Sârbu, citat de Mediafax.

Read more...

Independenţii fugarului Gabriel Oprea se înmulţesc, spre bucuria PD-L

Astăzi s-au mai adăugat trei dezertori din PSD şi PNL către tabăra independenţilor conduşi de Gabriel Oprea: Laurenţiu Chirvăsuţă, senator PSD, Sorin Chivu, senator PSD, şi Vasile Nedelcu, senator PNL. Ei se adaugă celor doi deputaţi fugari din PSD de ieri: Răzvan Turea şi Gabriel Tiţa Nicolescu.

Dacă toţi aceştia se vor orienta către PD-L, ceea ce este extrem de probabil, partidul lui Băsescu ar putea obţine investitura guvernului şi fără sprijinul liberalilor, beneficiind de majoritatea de 236 de voturi în parlament.

Prin dezertarea celor cinci parlamentari, PD-L (167 de parlamentari) a devenit mai relaxat în negocierile pentru formarea guvernului, având, împreună cu UDMR (31 de parlamentari), independenţi (23 de parlamentari) şi minorităţi (18 parlamentari), 239 de voturi, cu trei mai multe peste minimul necesar pentru a putea trece un guvern fără PNL prin parlament.

Numai că o astfel de guvernare nu ar fi deloc confortabilă. Chiar dacă guvernul va trece la investitură, ceea ce se va întâmpla ulterior ar putea să fie balet pe sârmă. În defavoarea măsurilor economice urgente de care avem nevoie.

Aceste dezertări vor mări aroganţa PD-L, care se simte pe val şi va refuza să facă concesii PNL.

Read more...

Compromisul Curţii Constituţionale

Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale de a-l valida pe Traian Băsescu drept câştigător al alegerilor prezidenţiale din România constituie un jalnic compromis. Curtea nu a vrut să meargă până la capăt. Dintre cererile PSD, nu analizat decât una, respectiv cea legată de voturile anulate. Efortul făcut de Biroul Electoral Central şi de cele judeţene a condus la 2.247 voturi valabil exprimate dintre cele considerate nule, dintre acestea 1.260 fiind în favoarea lui Traian Băsescu, iar 987 de voturi fiind pentru Mircea Geoană. Numai că acest lucru nu este relevant pe deplin. Curtea Constituţională a preferat să lase lucrurile aşa şi nu a mers mai departe, la analiza celorlalte tipuri de nereguli, multe dintre ele fiind chiar fraude.

S-a adus în aceste zile argumentul că anularea alegerilor ar constitui o notă foarte proastă pentru România. Nicidecum. În ultimii, ani în ţările Uniunii Europene au fost mai multe cazuri în care diverse tipuri de alegeri au fost anulate. Ultimul exemplu este din Franţa. Numai că altele au fost, probabil, motivele acestei decizii. Se pare că mai mulţi judecători ai Curţii sunt persoane şantajabile. Probabil că la adresa lor au fost exercitate presiuni imense. S-a căutat o formulă de compromis care să dea aparenţa unei onorabilităţi deciziei luate astăzi.

Traian Băsescu îşi va începe un nou mandat cu o umbră de suspiciune imensă care va plana deasupra mandatului de cinci ani. Nu pare, însă, să-i pese...

Read more...

Traian Băsescu încearcă să-l convingă pe Mugur Isărescu să devină prim-ministru

În ediţia sa electronică, ziarul Gândul dă următoarea ştire, datată 11 decembrie 2009, adică mâine: "Mugur Isărescu este în continuare prima opţiune de premier a preşedintelui Traian Băsescu, deşi guvernatorul BNR a trasmis deja semnale publice de refuz. Surse din PD-L ne-au declarat că şeful statului încearcă să-l convingă pe Isărescu să accepte, oferindu-i garanţia unei perioade în care să-şi păstreze şi postul de la Banca Naţională, aşa cum s-a întâmplat în perioda 1999 - 2000, când acesta a condus guvernul CDR. Sursele citate ne-au spus că, la rândul său, guvernatorul, dacă va fi convins să ia măcar în considerare oferta, ar dori să aibă în spate un guvern politic puternic, format nu doar din PD-L şi UDMR, ci şi din alte partide, fie PNL, fie PSD."

Tot Gândul scrie în ediţia de astăzi că Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a menţionat trei motive pentru care Mugur Isărescu nu ar accepta să devină premier:
- nu mai e tânăr (Isărescu apreciază că vârsta optimă pentru noul prim-ministru este de 50 de ani);
- este independent, nu are în spate un partid puternic şi, implicit, o susţinere politică solidă;
- criza economică (guvernatorul crede că este mult mai eficient să rămână la conducerea Băncii Naţionale, "frontul BNR" urmând să fie cel mai important în bătălia cu situaţia economică gravă).

Zilele următoare ne vor arăta care dintre ştiri se confirmă.

Read more...

Gabriel Oprea îşi face partid

"Constatăm că se face tot mai acut simţită necesitatea de a aduce pe scena politică românească o formaţiune politică nouă, de centru, o formaţiune politică a stabilităţii naţionale care să se situeze deasupra tuturor intereselor politice, Uniunea Naţională pentru Progresul României", declară Gabriel Oprea, lider coordonator al grupurilor parlamentare de independenţi, într-un comunicat citat de Mediafax.

Comunicatul constată "foarte multă confuzie în politică, multe interese de grup şi de partid, din partea tuturor formaţiunilor politice, când singurul interes ar trebui să fie acela de a acţiona spre binele românilor, de a crea cadrul politic şi stabilitatea necesare pentru ca România să depăşească rapid criza economică."

"La 6 decembrie 2009, România şi-a ales preşedintele. Românii au votat şi au decis să-i acorde lui Traian Băsescu încă un mandat legitim de preşedinte, în urma unui proces electoral desfăşurat potrivit tuturor prevederilor legale şi constituţionale", se arată în comunicat, care mai menţionează că, pentru monitorizarea alegerilor prezidenţiale, Biroul OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului a trimis în România o misiune de observare formată din experţi internaţionali, iar aceasta a apreciat, prin vocea şefului misiunii în România, expertul rus Vadim Jdanovici, că alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat în conformitate cu reglementările OSCE.

Reamintesc că Oprea figurează pe lista Cabinetului propus de premierul desemnat Liviu Negoiţă, ca ministru al Administraţiei şi Internelor, şi a mai deţinut funcţia de ministru de Interne în mandatul lui Emil Boc, în perioada 22 decembrie 2008 - 12 ianuarie 2009, în urma retragerii sprijinului politic de câtre PSD acesta dându-şi demisia din funcţie. PSD i-a retras sprijinul politic întrucât nu s-a consultat cu partidul la numirea secretarilor de stat, inclusiv la a lui Virgil Ardelean la DGIPI. Ulterior, Oprea a demisionat din PSD.

Personaj făcut general la apelul de seară, cum se spunea acum mai bine de 20 de ani, Gabriel Oprea este prototipul arivistului de profesie.

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009, turul al doilea: rezultate parţiale ora 14

După numărarea a 99,95% din rezultatele transmise de secţiile de votare, BEC a anunţat următoarele rezultate:

• Traian Băsescu - 50,33%
• Mircea Geoană - 49,67%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009, turul al doilea: rezultate parţiale ora 10

După numărarea a 99,13% din rezultatele transmise de secţiile de votare, BEC a anunţat următoarele rezultate:

• Traian Băsescu - 50,37%
• Mircea Geoană - 49,63%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009, turul al doilea: rezultate parţiale ora 8

După numărarea a 95,40% din rezultatele transmise de secţiile de votare, BEC a anunţat următoarele rezultate:

• Traian Băsescu - 50,43%
• Mircea Geoană - 49,57%

Read more...

Alegerile prezidenţiale 2009, turul al doilea: rezultate exit-poll-uri

Ora 10 (prezenţa la vot 7,52%, faţă de 6,17% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

CCSB:
Mircea Geoană – 53%
Traian Băsescu – 47%

INSOMAR:
Mircea Geoană – 53,7%
Traian Băsescu – 46,3%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 50,5%
Traian Băsescu – 49,5%

Ora 13 (prezenţa la vot 24,01%, faţă de 20,96% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Mircea Geoană – 52,3%
Traian Băsescu – 47,7%

CURS:
Mircea Geoană – 52%
Traian Băsescu – 48%

CCSB:
Mircea Geoană – 52%
Traian Băsescu – 48%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 50,1%
Traian Băsescu – 49,9%

Ora 16 (prezenţa la vot 40,10%, faţă de 36,19% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Mircea Geoană – 51,6%
Traian Băsescu – 48,4%

CURS:
Mircea Geoană – 51,5%
Traian Băsescu – 48,5%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 50,4%
Traian Băsescu – 49,6%

Ora 19 (prezenţa la vot 53,51%, faţă de 49,97% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Mircea Geoană – 51,6%
Traian Băsescu – 48,4%

CCSB:
Mircea Geoană – 51,2%
Traian Băsescu – 48,8%

CURS:
Mircea Geoană – 50,8%
Traian Băsescu – 49,2%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 50%
Traian Băsescu – 50%

Ora 21 (prezenţa la vot 56,99%, faţă de 53,52% în primul tur, conform BEC, detalii aici şi aici)

INSOMAR:
Mircea Geoană – 51,2%
Traian Băsescu – 48,8%

CCSB:
Mircea Geoană – 51%
Traian Băsescu – 49%

CURS:
Mircea Geoană – 50,7%
Traian Băsescu – 49,3%

CSOP/IRES:
Mircea Geoană – 49,6%
Traian Băsescu – 50,4%

Read more...

Meciul Geoană-Băsescu la casele de pariuri

Acum mai bine de o săptămână, mai precis pe 27 noiembrie 2009, pe situl de pariuri sportive gamebookers.com, imaginea o puteţi vedea aici, cotele celor doi candidaţi la alegerile prezidenţiale erau: Mircea Geoană - 1,3 şi Traian Băsescu - 3,2. Acest lucru însemna că pariorii considerau că Mircea Geoană ar fi luat 71,2% şi Traian Băsescu 28,9%.

În momentul în care scriu aceste rânduri, cotele sunt: Mircea Geoană - 1,65 şi Traian Băsescu - 2, după cum se poate vedea în imaginea de mai jos (click pe imagine pentru mărire). În termeni de procente, ar însemna Mircea Geoană - 54,8% şi Traian Băsescu - 45,2%.



În ciuda aproximaţiei acestor aprecieri, ele pot surprinde o tendinţă. Modificarea masivă a cotelor de pariuri poate fi un rezultat al dezbaterii televizate de joi seara, 3 decembrie 2009. Se pare că românii au fost mai sensibili la faptul că Geoană s-a întâlnit cu Sorin Ovidiu Vântu în preziua dezbaterii decât de faptul că Băsescu a refuzat să jure că nu l-a lovit pe copilul prezent la mitingul electoral din 2004. Deşi Geoană a calificat acea întâlnire drept un mic risc de natură electorală, se vede că a fost o greşeală politică majoră. Totuşi, Geoană îl devansează pe Băsescu.

Read more...

Numărătoarea inversă

După o campanie electorală îngrozitoare, peste România s-a aşternut un pic de normalitate. Probabil că mulţi dintre noi răsuflă uşuraţi. A fost o luptă politică murdară, care continuă şi astăzi pe Internet. Siturile sunt pline de bannere electorale de la virale până la directe de-a dreptul.

Read more...

Au candidaţii la preşedinţie viziune economică?

Iată că turul al doilea al alegerilor prezidenţiale se apropie cu repeziciune. După o campanie furibundă, presărată cu mahalagisme, atacuri la persoană şi limbaj suburban, începem să ne punem întrebări în legătură cu viziunea candidaţilor, în special economică, dată fiind criza severă pe care o traversăm.

Desigur, atribuţiile prezidenţiale în domeniul economiei sunt limitate, dar, prin influenţa pe care o poate exercita preşedintele, o viziune economică este absolut necesară.

Cei trei candidaţi nu au reuşit să creioneze vreo viziune economică coerentă şi fundamentată.

Traian Băsescu, care s-a dat în stambă în nenumărate rânduri prin părerile sale jalnice în domeniul economic (dobânzi, politică monetară, agricultură, etc.), nici nu s-a silit prea tare să reflecteze la o viziune economică. A preferat să dea a se înţelege că va continua politica economică dusă de guvernul Boc, o politică literalmente catastrofală, dată fiind apropierea sa de partidul condus de Emil Boc şi preferinţa sa ca, în orice guvern, acest partid să fie vioara întâi.

Mircea Geoană, deţinător al unui doctorat în economie, a preferat mesaje economice de stânga, privind mărirea pensiilor, menţinerea bugetarilor pe posturi, scădera contribuţiilor sociale şi altele asemenea, dar şi renunţarea la impozitul forfetar şi introducerea impozitului progresiv. Desigur, Mircea Geoană nu numai că a omis să menţioneze sursele pentru măsurile sale de stânga, dar nici nu a găsit cu cale să sugereze o viziune economică pentru ieşirea din criză.

Crin Antonescu a încercat să fie original, prin adoptarea unor măsuri ca renunţarea la impozitul forfetar, menţinerea cotei unice şi micşorarea acesteia la 10%, reducerea contribuţiilor sociale. Nici el nu a reuşit să dea o imagine coerentă a concepţiilor economice ale echipei sale şi nu a indicat sursele prin care s-ar acoperi asemenea măsuri.

Este regretabil şi iresponsabil faptul că problemele economice nu şi-au găsit locul în această campanie electorală şi, când au fost amintite, nu erau decât populism electoral.

Din păcate, perioada care urmează va fi extrem de dificilă pentru România şi, indiferent cine va ajuge preşedinte, nu se întrevăd semne ale unei abordări coerente a crizei.

Printre temele care ar fi trebuit abordate, se numără: cum se va realiza reducerea bugetară de 10% în 2010, modalităţile de îndeplini criteriile nominale de convergenţă pentru aderarea la zona euro, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor, îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor comunitare.

Read more...

Din dezbaterea Mircea Geoană-Traian Băsescu, a câştigat Crin Antonescu

Ambii candidaţi la preşedinţie au avut de pierdut din dezbaterea televizată de aseară. Presa a fost astăzi plină de comentarii şi analize. Din toată această dezbatere, a câştigat în mod clar Crin Antonescu.

În primul rând, mulţi regretă că nu l-au votat în primul tur. Era singurul dintre cei trei candidaţi care contau care aducea un aer proaspăt şi o altă viziune de politician. A fost, de asemenea, singurul care a reuşi să depăşească scorul realizat de partidul său la alegerile parlamentare şi europarlamentare.

În al doilea rând, devine din ce în ce mai clar faptul că PNL devine arbitrul vieţii politice din România pentru perioada care a mai rămas până la viitoarele alegeri parlamentare, din toamna lui 2012.

În al treilea rând, dintre cei trei, Crin Antonescu a fost singurul care şi-a păstrat nepătată reputaţia politică, pe când ceilalţi doi au reuşi să se compromită prin dezbaterea de aseară. Mircea Geoană prin vizitarea lui Sorin Ovidiu Vântu în noapte precedentă dezbaterii, o gafă politică de mari proporţii, indiferent de scenariul care a declanşat-o, şi Traian Băsescu prin minciuna ieşită la iveală în legătură cu lovirea copilului la mitingul electoral din 2004.

Read more...

Minciuna lui Băsescu

Acum câteva minute, în dezbaterea finală Mircea Geoană - Traian Băsescu pentru alegerile prezidenţiale din 6 decembrie 2009, Robert Turcescu, moderatorul întâlnirii, a oferit câte o Biblie celor doi candidaţi. Pus să jure cu mâna pe Biblie că nu l-a lovit pe copilul de la mitingul din 2004, el a spus: "Jur că nu l-am lovit în plex cu pumnul şi nu l-am lovit în faţă cu pumnul." Nu a jurat că nu l-a lovit, pur şi simplu. Dacă se va face o expertiză a imaginilor care îi va fi defavorabilă va zice că l-a lovit cu palma în bărbie, deci că n-a jurat strâmb.

Read more...

S-a împrietenit Băsescu cu câinii în campania electorală?

Fotografie luată acum două seri, undeva în Bucureşti. Click pe fotografie pentru mărire.

Read more...

La mulţi ani, România! Chiar şi fără proiect!

Iată că au trecut deja 20 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 şi ne aflăm nu foarte departe de acel moment. Desigur, au existat multe realizări în această perioadă, am fost declaraţi, cu chiu, cu vai, economie de piaţă funcţională, am parcurs etapele de liberalizare valutară, am fost primiţi în NATO şi în Uniunea Europeană, însă, ca mentalităţi, nu am avansat prea mult în direcţia bună. În schimb, am avansat în direcţia proastă. Mitocănia, cultul banilor, lipsa oricărei ierarhii valorice, manelele sunt câteva dintre domeniile noastre de regres.

Cel mai important este faptul că nu avem un proiect denumit România. Unul consistent şi coerent, căruia să-i subordonăm energiile naţionale. La noi, totul se face pe picior, pe termen foarte scurt. Avem o clasă politică dedicată îmbogăţirii pe seama susrselor de stat şi mitocăniei specifice omului sărac ajuns bogat şi cu putere. Clasă politică tributară ciclurilor electorale şi nicidecum servirii cetăţeanului.

Actualele alegeri prezidenţiale nu promit nici ele prea mult. Indiferent care va fi rezultatul lor, nu o vom duce cu mult mai bine. Obligaţiile faţă de clientela politică nu au cum să ne garanteze nimic bun.

Cu siguranţă, lucrurile se vor schimba, dar asta va cere mult timp.

La mulţi ani, România, chiar şi fără proiect, deocamdată!

Read more...